ÎN UMBRA GRECIEI / DACĂ INTRĂ ÎN INCAPACITATE DE PLATĂ, CINTEZA: "GRECII POT RAMANE FARA DREPT DE VOT IN BANCILE NOASTRE"

Share this
Miercuri, 17/06/2015

Blănculescu: "În Grecia este o stare de agonie care continuă şi care poate duce la răzvrătirea populaţiei împotriva guvernului"

       Banca Naţională a României (BNR) se pregăteşte să suspende dreptul de vot pe care băncile greceşti le au în calitate de acţionari ai unor operatori bancari de la noi, în cazul în care primele dintre acestea ar intra în incapacitate de plată, după cum ne-a spus Nicolae Cinteză, directorul direcţiei de Supraveghere Financiară din BNR.

     În opinia domniei sale, măsura ar fi una bună, atât pentru băncile mamă, cât şi pentru subsidiare, întrucât ar proteja investiţiile din ţara noastră.

     Afirmaţiile oficialului de la BNR vin în contextul în care agenţia de evaluare financiară Standard & Poor's Ratings Services a redus ratingul pe termen lung pentru primele patru bănci greceşti - National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank -, prezente şi la noi în ţară, de la CCC plus la CCC.

     Specialiştii de la S&P subliniază că băncile greceşti ar putea să intre în incapacitate de plată în următoarele 12 luni, în absenţa unui acord între Guvernul elen şi creditorii săi internaţionali, în condiţiile în care actualul program se apropie de final. Analiştii citaţi consideră că există o probabilitate ridicată să fie impuse restricţii asupra mişcărilor de capital, "pentru a pune capăt fenomenului de diminuare a depozitelor".

     Recent, în contextul situaţiei de criză prin care trece Grecia, BNR a luat o măsură în premieră în sistemul bancar românesc - a recomandat băncilor româneşti cu capital grecesc să încheie un acord de compensare cu acţionarii lor, care să nu permită acestora din urmă să-şi retragă depozitele de la noi, în cazul unui control pe capital. După cum ne-a spus Nicolae Cinteză, instituţiile din ţara noastră au ascultat sfatul Băncii Centrale şi au încheiat astfel de acorduri cu băncile mamă.

     Menţionând că banca noastră centrală monitorizează în mod continuu situaţia din Grecia, Nicolae Cinteză ne-a explicat: "În cazul în care în Grecia s-ar institui un control pe capital, subsidiarele greceşti de la noi nu şi-ar mai putea trage plasamentele pe care le au la băncile mamă, iar acestea din urmă ar putea să-şi retragă şi depozitele pe care le au în băncile din România. Pentru ca să nu se întâmple acest lucru, am cerut instituţiilor bancare cu acţionariat grecesc să încheie un acord cu băncile mamă, astfel încât să compensăm expunerile băncilor noastre cu sursele atrase de la acţionari. Ar rămâne să mai plătim doar o mică parte, care nu ne va pune probleme".

     În acest mod sunt protejate şi băncile mamă şi fiicele de la noi, ne-a spus domnul Cinteză, apreciind: "Singura problemă este că mama, dacă va avea restricţii asupra mişcărilor de capital, nu ar mai putea acorda lichiditate fiicei, iar, conform regulamentului, dacă fiica are nevoie de finanţare, prima de la care poate cere bani este banca mamă".

     În ultima perioadă, oficialii greci au avertizat în mai multe ocazii că, în condiţiile în care nu vor ajunge la un acord cu instituţiile financiare internaţionale, nu vor reuşi să plătească datoriile pe care le au de achitat către acestea. 

     Ieri, premierul grec Alexis Tsipras a spus că Republica Elenă este pregătită să "aştepte răbdătoare" până când creditorii internaţionali revin "la realitate" în ceea ce priveşte solicitările pe care le au la greci, potrivit AFP.

     La rândul său, Guenther Oettinger, comisarul european pentru Economie şi Societate Digitală a spus că UE trebuie să se pregătească pentru declanşarea "stării de urgenţă", din cauza riscului intrării Greciei în incapacitate de plăţi.

     Referitor la situaţia care s-a creat între Grecia şi instituţiile finaniciare internaţionale, analistul economic Ionel Blănculescu este de părere că "asistăm la o luptă surdă între Guvernul Tsipras şi UE, în care se urmăreşte realizarea unui compromis".

     Domnia sa consideră că aşa s-ar putea explica de ce cele două părţi sunt deschise timpului, declarând: "Timpul poate fi lăsat să decidă în anumite situaţii, dar Grecia nu prea dispune de timpul necesar să facă acest lucru, pentru că are obligaţii permanente. De aceea, Guvernul trage de timp, încercând să nu se abată de la promisiunile din campanie, dar şi să dea posibilitatea unui compromis, urmărind o nouă tăiere de datorii".

     În opinia specialistului, Uniunea Europeană nu poate accepta un nou compromis, întrucât ar creea precedente numeroase şi ar da curs acestor tipuri de mişcări. 

     "Dacă ne uităm la istorie, vedem că Argentina încearcă de 14 ani să îi convingă pe creditori să-i taie din datorii. Acest lucru ne face să credem că şi ceea ce se întâmplă acum în Grecia poate fi un proces de durată", ne-a spus Ionel Blănculescu. 

     Deşi consideră că intrarea Greciei în incapacitate de plată este aproape inevitabilă, domnia sa subliniază că acest pas ar provoca pierderi majore la nivel european, în condiţiile în care estimările arată că, în Europa, sunt deschise poziţii financiare de circa trei mii de miliarde de euro, care includ pariuri ce implică bănci, fonduri de investiţii şi alte instituţii financiare.

     "În Grecia este o stare de agonie care continuă şi care poate duce la răzvrătirea populaţiei împotriva guvernului", a conchis Ionel Blănculescu. 

     S&P avertizează că ar putea decide o nouă retrogradare a celor mai mari bănci greceşti, dacă va ajunge la concluzia că ar urma să fie impuse restricţii asupra mişcărilor de capital. Este posibil ca agenţia să retrogradeze băncile greceşti şi dacă acestea vor pierde accesul la lichiditatea oferită de mecanismele europene de sprijin, sau dacă va observa că acest suport este insuficient pentru acoperirea necesităţilor de finanţare ale celor patru bănci.

     Agenţia de evaluare financiară Moody's Investors Service a revizuit, în mai, perspectiva pentru sistemul bancar grec la "negativă", de la "stabilă", adăugând că există o "probabilitate ridicată" ca Grecia să introducă restricţii asupra mişcărilor de capital.

     Guvernul grec a decis, în aprilie, să oblige administraţiile locale să-şi transfere depozitele de la băncile comerciale către banca centrală. În acelaşi timp, a fost vehiculată şi ideea că băncile vor fi închise şi naţionalizate.

     O potenţială situaţie de panică în Grecia ar putea avea efect de contagiune în multe alte ţări, printre care şi România, este de părere analistul economic Aurelian Dochia, administrator în cadrul BRD Groupe Societe Generale.

     Cel mai mare pericol pentru ţări ca România este riscul ca populaţia să-şi retragă banii din bănci, întrucât "reacţia oamenilor este necunoscută", ne-a spus, recent, Aurelian Dochia.

     Potrivit lui Nicolae Cinteză, subsidiarele greceşti din România au o calitate foarte bună a activelor şi o provizionare "foarte, foarte bună", toate cele patru bănci având o solvabilitate de peste 12%.

     În primăvară, şeful Supravegherii din BNR a precizat: "În cazul unor posibile retrageri de depozite, sunt convins că BNR ar accepta să acţioneze ca împrumutător de ultimă instanţă, pentru că băncile respective au titluri de stat suficiente, care le-ar permite să facă faţă unor retrageri masive de depozite".

     Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul Băncii Centrale, a spus, în cadrul unei conferinţe organizate de ziarul BURSA, că sistemul nostru bancar va rezista la eventuale tulburări generate de situaţia financiară din Grecia.

     Domnia sa a subliniat: "BNR are tot instrumentarul, dispune de seturi de proceduri şi instrumente ca să facă faţă cu brio unor eventuale tulburări de natură financiară pe piaţa grecească. Băncile din sistemul nostru bancar, în special cele cu capital grecesc, sunt bine capitalizate, au lichiditate bună, au o structură de active diversificate şi adecvate în raport cu necesităţile de a face faţă unor situaţii mai dificile. BNR dispune de un set de măsuri şi proceduri care, în parteneriat cu băncile care ar avea nevoie de un anumit sprijin, să poată fi pus în mişcare în vederea evitării oricăror tensiuni şi efecte nefavorabile în sectorul bancar românesc".

     Potrivit BNR, la finalul anului trecut, cota capitalului grecesc în sistemul nostru bancar era de 17,6%, în timp ce nivelul acţionariatului elen în totalul capitalului bancar străin se ridica la 21,8%.  

http://www.bursa.ro/in-umbra-greciei-daca-intra-in-incapacitate-de-plata...