ACŢIONARII UNORA DINTRE BĂNCI AR PUTEA CONTRIBUI CU BANI LA CAPITALIZAREA ACESTORA- BURSA

Share this
Miercuri, 03/12/2014

Cinteză, BNR: "Banca Naţională va interzice băncilor care nu şi-au provizionat în proporţie de 90% expunerile pe companiile în insolvenţă să mai atragă depozite"

       Unele bănci din ţara noastră ar putea să apeleze la banii acţionarilor pentru majorarea capitalurilor proprii, ne-a spus analistul economic Ionel Blănculescu.

     Afirmaţia domniei sale vine în contextul în care Nicolae Cinteză, şeful Direcţiei de Supraveghere de la BNR, a declarat, la finalul săptămânii trecute, că Banca Naţională va interzice băncilor care nu şi-au provizionat în proporţie de 90% expunerile pe companiile în insolvenţă să mai atragă depozite.

     Potrivit domniei sale, până la data de 29 noiembrie doar patru bănci din sistemul noastru bancar au îndeplinit această solicitare a BNR, restul riscând interzicerea atragerii de depozite: "Sunt bănci care au acoperit până la 86% (n.r. din expunerile pe societăţile intrate în insolvenţă, cu provizioane), dar altele - 33%. Nici nu îmi venea să cred. Am crezut că nu au înţeles mesajul. Primele patru bănci nu au nicio problemă, cu un plus pentru BCR şi BRD, care au mers şnur. 

     Cu celelalte au început discuţiile. Uşurinţa cu care îşi prezentau nerealizarea m-a făcut să mă gândesc că unii nu realizează ce problemă au. Să vii cu grad de acoperire cu provizioane la firme în insolvenţă de 33% e jignitor la adresa Autorităţii de supraveghere. Au primit termen 30 noiembrie (n.r. extins de la 30 septembrie). Dacă nu se rezolvă şi nu ne confirmă până marţi (n.r. ieri) că şi-au rezolvat problema, de marţi începând se va sista dreptul de a atrage depozite".

     Ieri, domnul Cinteză ne-a spus că se lucrează la ultimele centralizări asupra numărului de bănci care şi-au îndeplinit această obligaţie.

     Potrivit domniei sale, această situaţie din rândul băncilor din ţara noastră "este un semnal prost pentru piaţă": "Cum să aibă liber la depozite dacă ele (n.r. băncile) nu-şi recunosc aceste pierderi"?.

     Ionel Blănculescu este de părere că "dacă interzici băncilor să atragă depozite este ca şi cum le-ai închide".

     Domnia sa ne-a declarat: "Din punctul meu de vedere, această măsură face parte din managementul riscului, în dorinţa să reducem riscul care poate deveni sistemic. Aceasta este o măsură de forţă, de ultimă instanţă, dar corectă, binevenită, într-un cadru internaţional plin de turbulenţe puternice economice şi financiare.

     Într-o bancă, există un echilibru al activelor şi pasivelor, printr-un management al activelor şi pasivelor. O instituţie financiară nu poate atrage o resursă şi să plaseze o altă resursă şi nu poate să atragă pe o anumită perioadă şi să plaseze pe o altă perioadă de timp o resursă. Dacă aceste două criterii nu sunt respectate, apar dezechilibre între activele şi pasivele băncii, urmând să fie aplicate norme de management al riscului. Acum, în rândul băncilor, avem o resursă plasată, atrasă pe o anumită perioadă de timp, însă, ca urmare a insolvenţei unor companii, termenul de recuperare s-a prelungit, iar banca se refinanţează din alte depozite, aflându-se într-o situaţie de dezechilibru. Dacă nu va mai putea atrage depozite, instituţia va trebui să-şi majoreze capitalul, iar pentru acest lucru va apela la banii acţionarilor. Măsura va fi una temporară, care s-ar putea finaliza cu destituiri, înlocuiri la nivelul conducerilor băncilor, ceea ce este un proces pozitiv".

     În opinia analistului Aurelian Dochia, administrator în cadrul BRD Societe Generale, măsura la care apelează BNR nu ar trebui să fie un impact foarte mare pe termen scurt. În schimb, dacă această situaţie se prelungeşte, activitatea băncilor va fi afectată, subliniază domnul Dochia, precizând: "Acum este foarte greu să găsim resurse alternative de finanţare, având în vedere că băncile mamă nu mai au bani pentru acest lucru. Insolvenţa este fenomenul în baza căruia a crescut atât de mult rata de neperformante".

     Recent, Nicolae Cinteză ne-a precizat, în cadrul unui interviu, că doar câteva bănci au avut grijă să implementeze recomandarea BNR, restul fiind obligate să justifice cum pot recupera mai mult de 20% din expunere de la o societate care a intrat în insolvenţă. Domnia sa ne-a precizat: "Mai trebuie lucrat în perioada următoare la rata de acoperire cu provizioane a expunerilor faţă de societăţile în insolvenţă. Normal, se recuperează maxim 10%, ulterior am acceptat 20%, dar la o recuperare de peste 20%, băncile trebuie să justifice. Să demonstreze cu date istorice şi cu acelaşi tip de garanţie că în situaţii similare au reuşit să recupereze mai mult de 20%. Până acum circa zece ani, numărul firmelor în insolvenţă era de una la 30, acum este de una la şapte, ceea ce înseamnă foarte mult, iar rata de succes a procedurilor este de câteva procente. Am încercat să facem un fel de cutie neagră pentru cei care şi-au băgat firmele în insolvenţă. Sunt oameni de afaceri care cer insolvenţa acum şi peste câteva zile îşi deschid o nouă firmă. Vând activele de la prima societate către cea de-a doua şi banca iese în pierdere. Din suma dată mai recuperează circa 10-15%".

     Săptămâna trecută, Nicolae Cinteză a reiterat că poate fi acceptat şi un grad mai mic de provizionare pentru expunerile pe firmele în insolvenţă, însă doar în două situaţii: dacă banca reuşeşte să facă dovada, cu date istorice, pe o perioadă de trei ani în urmă, că, în cazuri similare, a fost atât de bună în recuperare încât a recuperat mai mult de 10% (din creditul respectiv) sau dacă firma creditată prezintă un plan de reorganizare aprobat de judecător şi însuşit de creditor cu precizarea că, la primul pas greşit, toată suma se provizionează.

     Şeful Supravegherii de la BNR a precizat că recomandarea de provizionare în proporţie de 90% a creditele acordate companiilor în insolvenţă a venit după discuţii repetate cu Asociaţia Română a Băncilor, în cadrul cărora reprezentanţii băncilor susţineau că una din şapte firme intră în insolvenţă şi că doar 2% dintre acestea reuşesc să se redreseze, restul intrând în faliment. 

     Nicolae Cinteză a mai spus că încă din luna aprilie a solicitat băncilor să raporteze legăturile pe care le au cu firmele aflate în insolvenţă, constatatându-se că 56,8% reprezintă expuneri neperformante: "Curiozitatea ne-a împins puţin mai departe şi am vrut să aflăm cât din neperformanţa respectivă este acoperită cu provizioane. Ce am constatat a fost un dezastru, în sensul că doar 68,01% a fost acoperită cu provizioane, cererea noastră fiind de minim 90%".

     Sistemul bancar din ţara noastră a intrat pe pierdere, la finalul lunii septembrie înregistrând un minus de 1,6 miliarde lei, după cum ne-a spus Nicolae Cinteză, care a precizat că băncile vor încheia acest an cu pierderi de peste 2 miliarde lei, ca urmare a provizioanelor masive făcute în acest an.

     Domnia sa ne-a mai precizat: "Acţiunea iniţiată de noi, în cadrul căreia am recomandat un anume tratament contabil pentru creditele neperformante, respectiv scoaterea din bilanţ a acestor împrumuturi cu menţinerea dreptului de a le recupera, s-a finalizat la 30 septembrie. Unele bănci au efectuat acest proces, altele nu, motivaţia acestora din urmă fiind acceptabilă pentru noi, întrucât trebuia făcută o modificare de soft foarte scumpă. În acest caz, am acceptat şi ideea ca neper¬formantele să rămână în bilanţ, dar să fie foarte bine provizionate".

     Potrivit domniei sale, din aprilie până în septembrie, rata creditelor neperformante a scăzut de la 22,3% la 15,3%, dar încă nu s-a ajuns la nivelul la care trebuia să se ajungă, dacă s-ar fi operat corect cele trei recomandări din aprilie rata de neperformante trebuind să fie de 9,3% - 9,6%. 

http://www.bursa.ro/ionel-blanculescu-pe-fondul-neperformantei-istorice-...