ADEVĂRUL DESPRE BĂNCI / TESTELE DE STRES ALE BĂNCII CENTRALE EUROPENE-BURSA

Share this
Luni, 27/10/2014
Nicolae Cinteza:"Subsidiarele romanesti ale bancilor testate nu au nicio problema".

 Subsidiarele autohtone ale băncilor care au făcut obiectul testelor de stres nu au niciun fel de probleme, ne-a declarat, ieri, Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR).
     Oficialul Băncii Centrale ne-a explicat că indicatorii instituţiilor financiare prezente în ţara noastră se află mult peste nivelul minim impus, atât în cazul scenariului de bază, cât şi în ceea ce priveşte scenariul advers.
     Nicolae Cinteză ne-a precizat: "Testele au fost efectuate pe o situaţie statică, valabilă la 31 decembrie 2013, şi pe o situaţie în dinamică, ţinându-se cont de programul de restructurare a băncilor stabilit de Comisia Europeană.
     În acest context, dacă ne uităm cu atenţie, vom vedea că, deşi pe judecata statică, băncile greceşti nu ar rezista unor condiţii economice de stres, după aplicarea programului impus de CE, acestea trec testele atât pe scenariul de bază, cât şi pe cel advers. Singura bancă prezentă şi la noi care ar putea avea probleme este Volksbank, însă subsidiara din ţara noastră are o solvabilitate de aproape 20%, mult peste pragul minim impus".
     * Ionel Blănculescu: "Neperformanţa economică este evidentă"
     În cadrul rezultatelor anunţate, ieri, în urma efectuării testelor de stres în sistemul bancar european, se regăsesc două dimensiuni - una pozitivă şi una negativă -, este de părere analistul economic Ionel Blănculescu.
     În opinia domniei sale, partea pozitivă este că marile bănci şi-au restructurat portofoliile astfel încât au reuşit să-şi adecveze capitalurile la nivelurile reglementărilor BASEL.
     În aceste condiţii, în zona euro, riscul sistemic a scăzut, după criza economică, apreciază analistul.
     Ionel Blănculescu evidenţiază, însă, trei cifre care au conotaţie negativă la nivel de sistem bancar european: nevoia de capitalizare suplimentară de 25 de miliarde de euro, în scenariul pesimist; valoarea activelor alterate a celor 25 de bănci care nu ar rezista unor condiţii de stres, de 48 de miliarde de euro şi activele neperformante în plus faţă de estimările iniţiale, de 136 de miliarde de euro, la nivel de sistem (totalul activelor neperformante ajunge la 879 de miliarde euro).
     "Avem un nivel foarte mare de credite neperformante. De aceea, neperformanţa economică, ce se traduce prin neperformanţa băncilor, este evidentă", susţine Ionel Blănculescu, afirmând că nu trebuie să uităm, totuşi, că analizele efectuate au la bază scenarii negative: "Consider că suntem pe drumul cel bun, care înseamnă restructurarea sistemului bancar. De asemenea, cred că ne-am îndepărtat mult de ipoteza aplicării bail-in-ului. Cred că dacă această măsură s-ar aplica, ea s-ar opri la nivelul acţionariatului".
     Rezultatele BCE se traduc prin faptul că unele bănci vor fi obligate să îşi majoreze capitalurile proprii, ne-a explicat analistul economic Aurelian Dochia. Potrivit domniei sale, o parte dintre instituţiile financiare vizate au luat deja în calcul măsuri pentru atragerea de capital nou.
     "Primul pas este ca BCE să ceară acest lucru băncilor, iar ele să vină cu un plan de redresare. În cazul în care băncile nu vor găsi o altă alternativă să-şi majoreze capitalurile, s-ar putea ajunge la fuziuni sau vânzări. Au fost şi sunt şi acum investitori, de pildă arabi sau chinezi, care ar fi dispuşi să aducă băncilor capital, prin cumpărarea de acţiuni", ne-a mai precizat domnul Dochia.
     * Experţii spuneau, vineri, că BCE ar putea minimaliza rezultatele testelor
     Unii dintre analiştii consultaţi de noi, vineri, estimau că Banca Centrală Europeană (BCE) ar putea încerca să minimalizeze rezultatele testelor de stres, instituţia fiind acuzată de acelaşi lucru şi în urmă cu trei ani, când băncile au fost supuse unor analize similare.
     Doru Lionăchescu, preşedintele Capital Partners, opina că, cel mai probabil, BCE va anunţa un număr mult mai mic de instituţii financiare care ar fi picat testele, cele mai slabe bănci urmând să fie cele din ţările periferice, precum Spania, Grecia sau Portugalia.
     Domnia sa ne-a declarat: "Instituţiile internaţionale sunt foarte ineficiente în reglementări, comparativ cu sistemul american. Nu cred că vor fi tranşante aşa cum este FED. Vor minimaliza situaţia ca să nu sperie pieţele. Probabil că BCE le va ajuta să se recapitalizeze pe cele care vor pica testele, pentru că statele unde îşi au sediul nu vor avea resursele necesare".
     Şi analistul Dragoş Cabat este de părere că BCE ar putea acţiona în acest sens, având în vedere că unele bănci, cum ar fi cele din Spania, şi-au mai revenit, în 2014: "În acelaşi timp, s-ar putea ca băncile nemţeşti să aibă rezultate mai proaste comparativ cu cele din 2011, întrucât au avut expunere mare pe Rusia".
     Potrivit lui Aurelian Dochia BCE a fost acuzată şi în trecut că ar fi minimalizat rezultatele testelor de stres. Domnia sa consideră, însă, că, de această dată, nu poate fi pusă această problemă.
     Domnul Dochia ne-a declarat: "Consider că BCE va spune ceea ce va avea de spus celor interesaţi, însă fără să creeze panică în piaţă".
     Întrebaţi dacă testele de stres ar fi putut fi manipulate, specialiştii opinează că ar fi fost greu de realizat acest lucru.
     Aurelian Dochia ne-a explicat: "Răspunderea pe care şi-o asumă băncile şi auditorii este foarte mare. Au fost cazuri, cunoscute în piaţă, în care conducători de bănci au fost traşi la răspundere pentru astfel de fapte. Nu cred că acest lucru se va repeta".
     În principiu, băncile centrale din fiecare ţară şi BCE ar trebui să valideze rezultatele acestor teste, iar auditorii şi băncile centrale trebuie să se asigure că ipotezele care stau la baza unor astfel de analize sunt la fel pentru toate instituţiile financiare supuse testelor de stres, ne-a precizat Dragoş Cabat.
     * Introducerea ideii de bail-in, o diferenţă majoră dintre testele de acum şi cele din 2011
     Băncile cu expunere mare pe ţările mai slabe din punct de vedere economic au un risc ridicat să pice testele de stres, deşi instituţiile financiare care şi-au majorat capitalul social în ultimii ani ar trebui să fie mai solide, estima, vineri, Dragoş Cabat, care ne-a precizat: "Faptul că o bancă şi-a majorat capitalul ar trebui să fie un semn bun, însă acest lucru nu reprezintă o garanţie".
     Oana Petrescu, reprezentantul Deloitte, este de părere că testele de stres vor avea un impact pozitiv indiferent de rezultatele lor, întrucât, deşi arată vulnerabilităţile, obligă băncile să-şi elimine riscurile, mişcările neavând efecte imediate în piaţă.
     În acelaşi ton, Aurelian Dochia ne-a declarat: "Rezultatele vor încuraja băncile vizate să se recapitalizeze, ca să nu ajungă la îndeplinirea previziunilor BCE în ipoteza pesimistă a analizelor".
     Domnia sa susţine că publicarea rezultatelor constituie un semnal pentru piaţă, întărindu-se premisele că unele bănci trebuie să-şi consolideze bilanţurile. În urma acestor analize la care au fost supuse cele 130 de bănci europene, vor avea loc capitalizări şi preluări, ne asigură analistul.
     După testele din 2011, în piaţa bancară nu au avut loc mişcări spectaculoase, mulţi dintre specialişti acuzând BCE că nu ar fi fost suficient de riguroasă în ceea ce priveşte rezultatele, dar şi modul de aplicare a testelor, ne-a mai spus analistul Aurelian Dochia, precizând: "În ultimii ani, la nivel european, a fost observată o tendinţă de consolidare a bilanţurilor bancare şi de constituire a unor grupuri mai puternice, prin preluarea unor bănci mai slabe de către unele mai solide, dar este greu de spus dacă aceste mişcări au reprezentat rezultatele testelor de stres sau efectele evoluţiei economice".
     În schimb, Oana Petrescu susţine că băncile au luat în considerare testele realizate în 2011 şi s-au capitalizat, au modificat normele de creditare şi şi-au schimbat zona de expunere, acum având o alocare mai bună în proiecte generatoare de valoare adăugată.
     Una dintre marile diferenţe existente între testele de acum şi cele din 2011 este faptul că în trecut nu a fost introdusă ideea de bail-in.
     Unii experţi sunt de părere că nu va fi nevoie de aplicarea acestei măsuri în Europa, ca urmare a testelor de stres.
     Deşi este de părere că acest moment pare să se îndepărteze, totuşi, Ionel Blănculescu trage un semnal de alarmă şi afirmă că în momentul în care se va auzi că în anumite ţări europene a fost aplicat bail-in-ul, "că au fost luaţi bani din companii", atunci va fi începutul sfârşitului.                                               http://www.bursa.ro/adevarul-despre-banci-testele-de-stres-ale-bancii-ce...