Adevaratele averi nu vor fi identificate in Romania

Share this
Marti, 15/09/2009

Multe firme si-au suspendat activitatea in ultimul timp sau chiar si-au inchis afacerea. Este vina crizei sau a impozitului “forfetar”?
Impozitul forfetar este acela care se introduce in anumite categorii de activitati in care se stie clar ca pentru a activa acolo trebuie sa platesti o anumita suma de bani.
Statul nu mai este interesat daca tu produci mai multe venituri impozabile sau mai putine.
Fiecare isi asuma un risc. Este un impozit inclus in anumite activitati. La noi este un impozit minim, un fel de taxa de protectie.
Din punct de vedere constitutional, impozitul minim nu are acoperire pentru ca, sa presupunem ca o anumita companie care obtine venituri cu anumite cheltuieli, are un profit brut impozabil de 500 de euro.
La 500 de euro, trebuie sa aplici impozitul de 16% si ar trebui sa platesti in jur de 80 euro. E o chestie ilegala.
La impozitul minim, stii ca daca alegi sa intri intr-o afacere cu restaurant, ai de platit 2000 euro/an. Castigi mai mult, e meritul tau, castigi mai putin, esti obligat sa scoti din buzunar acesti bani.
Prin aceasta introducere de impozit minim au fost eliminate din statistici, din Registrul Comertului, 70.000 de firme invalide, care nu functionau si care nu faceau decat sa distorsioneze statisticile.
In Romania, sunt 600.000 de firme  dar numai 200.000 functioneaza.
Aspectul negativ a fost ca s-au atins afaceri mai mici care puteau fi vlastari pentru afaceri mai mari. Mai precis, persoane care au plecat de la locul de munca si care si-au deschis afacerea proprie care, peste ani, ar fi putut sa devina mai mari si sa aiba activitati profitabile.
Exact ca in Germania, unde sunt multe afaceri mici, de familie, care sunt foarte profitabile si functioneaza foarte bine. In momentul in care l-ai obligat pe cel care era la limita supravietuirii sa plateasca impozit, el s-a hotarat sa-si gaseasca un serviciu si sa-si  inchida firma.
Pe undeva s-au pierdut cateva zeci de mii de oameni care ar fi putut sa devina in timp intreprinzatori.

Ce se intampla cu evaziunea fiscala din comertul cu cereale?
Nu cred ca merita sa discutam despre impactul pe care l-ar avea comertul cu cereale asupra bugetului. Este o zona marginala. Sunt ani in care proprietarii de cereale raman cu ele, le vand la un pret mic pentru ca nu au ce face, trebuie sa scape de ele iar depozitarea reprezinta bani.
Nu cred ca reprezinta o mare paguba pentru bugetul de stat si, in acelasi timp cred ca e tot un tip de fumigena aruncata de unii si de altii.
Nu cred ca merita o atentie destul de mare ca domeniul petrolier sau al bauturilor alcoolice.
Va dau un exemplu. In 2003, intr-o operatiune petroliera am identificat 300 milioane de dolari prejudiciu. Sau, printr-o operatiune la nivelul comertului cu fier vechi, o evaziune de 475 de miliarde de lei vechi, aproape 200 milioane de euro la momentul respectiv.
Astea sunt zonele care trebuie vizate. In rest, cereale, turism, profesori, medici sunt fumigene si nu ar trebui sa stea in atentia autoritatilor fiscale. La nivel global, 80% din cifrele datorate la stat sunt generate de operatiunile mari.
Daca vrem sa fim populisti, putem discuta de evaziuni fiscale din toate domeniile de activitate.

Ce se poate face cu controlul averilor din Romania? Vedem ca si pe acest segment exista anumite diferente intre nivelul achizitiilor anumitor persoane si veniturile declarate.
In acest domeniu, ne confruntam cu chestii simulate. Averile lor nu sunt in Romania iar ce vedem ca face in special mass-media, tot felul de intersectii intre veniturile obtinute si corespondenta cu activele obtinute, reprezinta o fumigena.
Daca am privi dincolo de aparente, am observa ca toti banii obtinuti din spagi si comisioane sunt depozitati acolo (in strainatate).
In 2002, participam la o emisiune radio si am intrat in legatura cu o persoana din SUA care ne spunea in felul urmator: departamentul de stat al SUA a dat publicitatii raportul pe anul respectiv, in care se arata valoarea estimata a sumelor sustrase din tot felul de spagi si comisioane din tarile lumii.
Romania figura cu 48 miliarde de dolari in perioada 1990-2002. Acum, suma se ridica la vreo 70 miliarde. Acesti bani se regasesc in offshoruri. Sunt anumite state care la un moment dat au permis ca acesti bani sa se intoarca.
Aici e problema de moralitate, daca permiti ca niste bani murdari sa se intoarca. In Romania inca nu s-a ajuns aici. Italia si Germania au permis acest lucru.
Au zis da: ii aduceti in tara, ii impozitati cu 5% si raman banii vostri. Ceea ce convine foarte mult tuturor.
Adevaratele averi nu sunt in Romania. averile sunt sub forma de bani si active in lume. Din cand in cand, proprietarii acelor averi le ”albesc” si aduc in tara si asa mai creste cate-o fabrica, o intreprindere.
Aici e o drama. E drama ca nu pot folosi acei bani decat intr-o proportiune foarte mica. De cand cu terorismul care a incurcat apele, sunt mult mai vizibile acele conturi din zonele offshore. Ei stiu ca au averi acolo pe care nu le pot folosi.
In momentul in care se va intampla si in Romania cum s-a intamplat in Italia, vor fi emise legi care sa permita repatrierea de fonduri iar cel care repatrieaza va plati un impozit de 5-10% si, din acel moment, banii aceia vor putea fi folositi.
Atunci, bineinteles, o sa vedeti multe miliarde de euro care vor ajunge in tara si vor arata adevarata fata a averilor. Nu se poate discuta acum despre averi.

Articol publicat in Bloombiz, 15.09.2009, 21:55, Interviu de Oana Dumitroiu