ADEVARUL DESPRE RECESIUNE

Share this
Sambata, 10/03/2012

Asistam de cateva zile la un proces de autoflagelare nationala, in ceea ce priveste iminenta impactului recesiunii, tehnice dupa cum ii mai spun unii, asupra Romaniei.

Se iau masuri speciale, care mai de care, analisti sau mai bine zis pseudoanalisti economici si de alta natura dau sfaturi ca la cutremur, ce poti mari, ce nu poti mari, in ceea ce priveste salariile bugetarilor sau CAS pe forta de munca, cum trebuie sa reactioneze bugetul sau cum trebuie sa reactionam cu totii la legea responsabilitatii fiscale, parca asa se numeste aceasta lege fantoma?

Sa incercam sa clarificam si sa intelegem subiectul zilei, cat mai pe intelesul tuturor:

Recesiunea reprezinta o stare de declin generalizat al economiei, o scadere semnificativa a activitatii economice pentru o anumita perioada de timp, cel putin un an, caracterizata de deprecierea mai multor indicatori macroeconomici, cum ar fi: PIB, ocuparea fortei de munca, veniturile generale brute, mai putin contributiile sociale, de sanatate etc, ajustate cu rata inflatiei, volumul vanzarilor din sectorul de productie si comert, productia industriala, curs moneda nationala, deficit bugetar, consum etc.

Recesiunea constituie una dintre cele 4 faze ale ciclului economic, expansiune-contractie, boom-recesiune sau criza, care se succed cu o precizie aproape matematica, dupa perioade de regula de 8-12 ani, adica altfel spus, face parte din viata noastra, avand un rol economic bine determinat, pe scurt, ne readuce cu picioarele pe pamant, dupa perioade de crestere si boom economic, pe care le credem si le-am dori perene.

Nu exista termenul de recesiune tehnica, pe care-l auzim in aceste zile, cam pe toate canalele media, in cel mai rau caz se poate vorbi de o interpretare tehnica a recesiunii, care si aceasta este defectuoasa. De ce? Deoarece se foloseste o intelegere empirica a termenului de recesiune, generata in anul 1967, in SUA, pe timpul presedintiei lui Lyndon B. Johnson, al 36-lea Presedinte american, care, aflat in campanie electorala pentru realegerea sa, in functia de Presedinte al SUA, l-a intrebat pe consilierul sau economic, Art Okun, acesta fiind si presedintele Consiliului Economic al Presedintelui, ce reprezinta recesiunea, care cam bantuia pe plaiurile americane in acea perioada, in ideea ca aceasta stare ar putea sa-i afecteze sansele pentru un nou mandat. La aceasta intrebare, Art Okun, fiind presat si de timp, a dat un raspuns, pe un spate de plic, pe picior, de maniera ca populatia americana sa inteleaga ca nu pluteste amenintarea recesiunii asupra SUA, cel putin pana la preluarea celui de-al doilea mandat de catre Presedintele Johnson, introducand dimensiunea tehnica a acesteia. In ce consta asa zisa recesiune tehnica, care de altfel nu exista, recesiunea este numai economica, iar aceasta este sau nu este, nu exista intermediarul recesiune tehnica, asa cum i-a venit la acel moment in minte lui Art Okun? In doua trimestre consecutive de scadere economica. In stiintele economice nu exista aceasta definitie si interpretare, iar ceea ce este trist, este ca multi responsabili, nu numai din Romania, au preluat aceasta definitie empirica, incadrand economia Romaniei in diverse stari, functie de aceasta primitiva interpretare.

Vrem, nu vrem, sa incercam sa explicam si empirismul acestei definitii: economia se poate afla in doua stari, de crestere sau de scadere. Creste de la zero in sus, scade de la zero in jos. Intre sus si zero descreste, nu scade. Exemplificam: anul 2011 a fost marcat de o crestere de 2.5% a PIB, desigur raportat la anul anterior, 2010, pentru ca tot timpul trebuie sa existe un element de referinta la care sa ne raportam. Ultimele doua trimestre din anul 2011 s-au prezentat astfel: trim.III, crestere de 4.4% fata de trim.II, iar trim.IV, scadere de 0.2% fata de trim.III, care aparent reprezinta o scadere, insa de fapt este o descrestere, ramanand pe plus, deoarece s-a raportat la cresterea de 4.4%, dovedit si de faptul ca, fata de trim.IV, similar din anul anterior a reprezentat un plus de 1.9%.

Teoretic, daca in trim.II al anului 2012 am intra in acea recesiune tehnica, cu care suntem amenintati, fals dupa mine si veti vedea in scurt timp ca spun adevarul, ar insemna ca trim.IV din anul 2011 a fost cu scadere, urmat de trim.I din 2012 tot cu scadere. Nimic mai fals! Scaderea de 0.2% din trim.IV nu poate fi considerata scadere, ci descrestere economica, deoarece s-a raportat la o crestere de 4.4%, ca sa fi fost scadere, ar fi insemnat ca trim.IV din anul 2011 sa prezinte o scadere nu de 0.2%, ci de 4.5%, astfel incat sa anuleze trimestrul anterior, sa intre pe axa minus si chiar primele 3 trimestre, ca medie. Totodata, trim. I din 2012 ar trebui sa prezinte de asemenea o scadere fata de cei -4.5%, ceea ce de fapt nu s-a intamplat si sigur nu se va intampla, cu toate conditiile meteo necorespunzatoare din februarie. Sa mai clarificam un termen, care bantuie in aceste zile si anume crestere economica negativa, cu care ne-am confruntat, nimic mai fals, din nou! Cand economia se afla de la zero in sus, este in crestere, cand se afla de la zero in jos, pe axa minus, cum am fost in anii 2009 si 2010,     -7.3%, respectiv -1.2%, este in scadere. Crestere economica negativa inseamna in primul rand ca ne situam pe axa minus, unde cresterea se produce, din punct de vedere matematic, invers, cresti de la -7 la -4. Raportat la exemplul celor doi ani de mai sus, putem spune ca economia Romaniei a prezentat o crestere economica negativa in anul 2010 fata de anul 2009, crescand de la  -7.3% la -1.2%. Pare ciudat, insa aceasta este realitatea economica.

Pentru o si mai buna intelegere, sa ne mutam un pic in domeniul mai bine cunoscut al companiilor. Corespondentul recesiunii in viata unei firme il reprezinta pierderea, cand o companie se afla in recesiune, ea este de fapt pe pierdere, adica consuma mai mult decat produce.Daca o firma are in trim.III al anului 2011 un profit de 4.4% din vanzarile efectuate, iar in trimestrul IV profitul scade cu 0.2%, deci este pe aproape egal cu cel din trimestrul III, cum suntem, in pierdere sau pe profit? Raspuns:pe profit. Daca sa presupunem ca si in trimestrul I din anul 2012 avem o scadere a profitului cu alti 0.2%, cum suntem? Pe pierdere sau pe profit? Raspuns: tot pe profit. Vom fi in pierdere, daca coboram sub nivelul de echilibru, pragul de rentabilitate, dupa cum este cunoscut in economie, cand veniturile sunt egale cu cheltuielile. Nu este cazul. Deci, cred ca s-a inteles ca, daca compania este pe profit si acesta scade cu cateva puncte procentuale, nu sub pragul de rentabilitate, se cheama ca tot pe profit esti, deci nu pe pierdere, intr-adevar o rata mai mica a profitului, insa nu in recesiunea firmei.

Revenim la 2012, cum putem spune ca Romania prezinta o crestere economica negativa in trim.IV al anului 2011 fata de trim.III din 2011, cand suntem pe axa plus si cum in trim.I din 2012 vom prezenta acelasi tip de crestere negativa, fata de trim. anterior? Pentru acest lucru, scaderea economica a primului trim. din 2012 ar trebui sa fie de           -2.6%, pentru a anula cresterea economica a anului 2011 si a intra pe axa minus, continuand cu un al doilea trim. din anul 2012, cu acelasi tip de scadere, care sa confirme tendinta de scadere. Si si asa nu ar fi recesiune, decat tehnica in mintea unora, de ce? Pentru ca intrarea in recesiune se bazeaza nu pe aceasta definitie empirica, ci pe o analiza complexa si intr-un timp necesar, asa cum am prezentat mai sus. Poti sa ai doua trimestre consecutive de scadere economica, chiar si trei sau patru si sa nu intri in recesiune. Incitant, nu? Aceasta este stiinta! Si nu o spun eu, ci cea mai importanta institutie de profil din SUA, NBER( http://www.nber.org/) Founded in 1920, the National Bureau of Economic Research is a private, nonprofit, nonpartisan research organization dedicated to promoting a greater understanding of how the economy works. The NBER is committed to undertaking and disseminating unbiased economic research among public policymakers, business professionals, and the academic community.

Aceasta institutie, National Bureau of Economic Research,  a creat Business Cycle Dating Committee, care determina, in baza analizei complexe multifactoriale, neacceptand empirismul celor doua trimestre consecutive de scadere economica, intrarea sau iesirea in si din starea de recesiune economica, nelasand la dispozitia profanilor aceasta extrem de importanta incadrare.

Deoarece, toti indicatorii generali luati in considerare de elitista organizatie americana, NBER, la nivelul Romaniei sunt pozitivi, ocuparea fortei de munca, cu plus, avand in vedere ca rata somajului este in continua scadere, productia industriala, cu plus, crescand aproape exploziv, de la o luna la alta, venituri cu plus, schimbandu-se trendul, probabil in acest an, consolidandu-se, vanzari din productie si comert, cu plus, fiind evidente, atunci de ce stare de recesiune vorbim la nivelul Romaniei?

Singura recesiune evidenta la nivelul Romaniei, care tinde sa se transforme in depresiune si mare depresiune, pe modelul anilor 1929-1933, este la nivelul pregatirii profesionale si a intelegerii fenomenului economic a celor care, fie analisti, fie consilieri economici, sau pe acolo, si-au dat cu parerea despre Recesiune in acest inceput de luna, adaugand o ingrijorare in plus, atat populatiei, deja obosita de criza economica a ultimilor 3 ani, cat si mediului de afaceri, inca in corzi, dupa loviturile succesive primite prin mai mult planul de austeritate, decat criza economica insasi.

CONCLUZIE GENERALA:

ROMANIA NU SE AFLA SI NU VA INTRA IN RECESIUNE ECONOMICA, ASA DUPA CUM PROPOVADUIESC EMISARII EMPIRISMULUI IN CUNOASTERE, INTELEGERE SI PREGATIRE PROFESIONALA.

ROMANIA A INTRAT INTR-O NOUA FAZA A CICLULUI ECONOMIC, CARACTERIZATA DE INVIORARE SI RELANSARE ECONOMICA, URMAND CA IN PERSPECTIVA ANILOR 2015-2018 SA AJUNGA LA FAZA DE EXPANSIUNE SI BOOM ECONOMIC, BOOM, PENTRU CEI CARE NU INTELEG,  INSEMNAND APOGEU ECONOMIC, NICIDECUM VREUN TIP DE EXPLOZIE!

 

Comentarii

RECESIUNE

INTERESANT!

Masuri de iesire din criza

Stimate Domnule Blanculescu

Va urmaresc cu placere si in ciuda unor critici venite din partea altor "analisti" sau "ziaristi" apreciez profesionalismul, profunzimea si realismul analizelor dumneavoastra, probabil din pricina unei simpatii. Interesat fiind de domeniul pe care il abordati, am urmarit de altfel si multi alti interventionisti fie din domeniul mass-media, fie din domeniul politicului, iar la final, ma declaram nemultumit de faptul ca pentru romani nu este aplicabil nimic. Mai mult, facand o analogie cu pestera lui Platon, am ajuns la concluzia ca toate datele cu referre la economia romaneasca, sunt scoase din palarie. Atat timp cand se aduc acuze fenomenului economiei subterane si coruptiei, as dori sa stiu la ce anume face referire analiza economica, indiferent din partea cui este manifestata. Ce elemente verificabile stau la baza afirmatiilor legate de economia romaneasca? Avand in vedere ca in urma recensamantului, se considera lipsa la apel circa un milion de romani, ca oricum probabil alt milion a plecat sa caute de lucru in strainatate, ca in Romania s-au desfiintat zeci de mii de locuri de munca, in baza carui miracol se apreciaza o crestere economica de de n,z%. Din punctul meu de vedere termenul de "recesiune tehnica" se aplica tocmai acestei situatii, in care este necesarea explicarea unei descresteri economice, fara a se putea invoca realitatea.
In spiritul aceluiasi mod de gandire, va trimit mai jos o incercare de a rezolva problema sociala, profitand de marile cuceriri tehnologice ale civilizatiei actuale. Sper ca ceva din aceste idei, sa va inspire si sa va motiveze pentru a milita pentru o schimbare reala a socieatii omenesti.

Propuneri
de transformare a României în
Societatea Demnitãţii

18.01.2012
Cluj Napoca
Terec Remus
tremus2001@yahoo.com

1. Participarea membrilor societãţii la e-guvernare (propuneri și vot)
2. Transparenţa informaţiei (publicarea electronicã)
3. Bugetul de stat - public și adaptabil
4. Baze de date publice (cetãţeni, învãţãmânt, sãnãtate, activitate, imobile, bunuri de folosinţã îndelungatã, etc. )
5. Salar unic acordat fãrã excepţie tuturor membrilor activi ai societãţii
6. Pensie unica ( 1/2 din salar) pentru vâstã, handicap, sarcinã, boalã
7. Contribuţia unicã fãrã excepţie 50 % din venit, (impozit)
8. Reducerea timpului de lucru maxim la cinci zile/sãptãmânã și la 6 ore zilnic
9. Munca obligatorie în folosul societãţii redusã (25 la 30 de ani)
10. Accesul la consum doar în schimbul activitãţii utile social
11. Diferenţierea accesului la recreere și bunuri de folosinţã îndelungatã în baza importanţei sociale a muncii (raritatea activitãţii)
12. Comertul sã se desfasoare pur electronic (dispare corupţia si abuzul)
13. Veniturile sã fie doar electronice
14. Desfinţarea contractului de munca (munca la liber)
15. Acces egal și gratuitatea totalã la învãţãmânt și sãnãtate
16. Învãţãmântul continuu, notat automat, bazã a accesului la activitate
17. Acces egal la resurse și servicii, cu înscrierea opţiunii în baza de date
18. Transformarea proprietãţii în custodie

Explicaţii
1. Participarea membrilor societãţii la e-guvernare (propuneri și vot)
Adaugarea la site-ul e-guvernare a unui capitol intitulat „Participare democraticã” care sã cuprindã „propuneri” din partea membrilor societãţii care vor fi ordonate numeric în funcţie de rezultatul votului exprimat obligatoriu, zilnic, doar pentru prima poziţie din listã, prin „da” sau „nu”, vot în urma caruia, prin contorizare sã fie promovate sau incluse în legi, cele ce îndeplinesc majoritatea. (doua treimi din votanţi) Propunerile care nu îndeplinesc condiţiile vor fi plasate într-o listã de arhivare. Validarea votãrii se face în baza codului numeric personal și a unui pin (parola) de votant sau semnãturã electronicã. Calitatea de votant se dobândeste prin acordul dat, de cãtre fiecare membru al societãţii, la propunerea site-ului e-guvernare, sau la cerere, anual, iar în mediul rural, prin punctul central comercial, precum și prin intermediul telefonului mobil. Votul poate sã fie direct sau delegat, supus legii, în caz de fraudã (reclamatã).
2. Transparenţa informaţiei (publicarea electronicã)
Întreaga legislaţie la nivel naţional sau local, indiferent de domeniu, trebuie sã fie în întregime publicatã în format nemodificabil, conţinand și un punct de acces pentru eventuale sesizari, reclamaţii sau propuneri. În aceastã categorie intra și bazele de date, bibliotecile și arhivele, fãrã a conţine materiale redundante.

3. Bugetul de stat - public și adaptabil
Întru-cât informaţia se încadreazã la punctul 2., doar termenul „adaptabil” trebuie expus unor eventuale corecţii propuse de cãtre membrii societãţii, în vederea adaptãrii programului informatic care sã automatizeze creerea Bugetului de Stat, prin corelare cu bazele de date naţionale. (Bugetul de Stat se va pastra pe durata fazei de trecere de la forma socialã actualã la cea electronica). La finalizarea implementãrii societãţii informatice, Bugetul de Stat va cãpãta un caracter statistic.

4. Baze de date publice (cetãţeni, învãţãmânt, sãnãtate, activitate, imobile, bunuri de folosinţã îndelungatã, comerţ, industrie, bãnci, etc. )
Societatea noastra se poate perfecţiona nu numai prin corelarea cereri cu oferta, ci și printr-o corecţie continuã, fãrã sincope sau întârzieri generatoare de nemulţumire socialã. Creerea unei baze de daţe interrelaţionatã va menţine un echilibru social și va duce la o dezvoltare acceleratã a societãţii românești. Susţinerea creerii și întreţinerea bazelor de date va reveni guvernului, încadrându-se la punctul 2, dar sursele programelor vor rãmane deschise analizei și dezvoltãrii cu participare publica. Culegerea datelor legate de membrii societãţii, se va face automat, iar introducerea cunostinţelor umanitãţi în sistemul informatic, va aparţine cu precadere zonei învãţãmântului, constituind activitate recompensatã cu acces la consum.

5. Salar unic acordat fãrã excepţie tuturor membrilor activi ai societãţii
Pe considerentul cã fiecare membru al societãţii este obligat sã-și aduca contribuţia la bunul mers al societãţii, trebuie sã acordãm o egalitate a importanţei muncii fiecãruia și în consecinţã, o recompensare egala a acestui efort. Necesitãţile fiecarui membru al societãţii sunt aceleasi și fiecare trebuie sã realizeze ca nu poate trai fãrã ceilalţi. Suntem fiinţe sociale, iar responsabilitatea atribuţiilor este usor comparabilã pe orice treaptã a piramidei sociale. Salarul va fi în valoare fixã pentru toţi membri activi ai societãţii, diferenţierea atribuţiunilor fiind pur onorifica. Menţinerea salarului ca sistem de recompensã a activitãţii va fi doar pe durata perioadei de trecere la sitemul informatic integrat.

6. Pensie unicã ( 1/2 din salar) vâstã, handicap, sarcinã, boalã,
Urmarind ca individul social sã trãiascã în demnitate, autoritatea competentã sã stabileascã mãrimea coșului zilnic și a cheltuielilor lunare, la un nivel mediu, aplicabil tuturor pensionarilor din România. Se menţine titlul de „pensie” pânã la perfecţionarea sistemului social informatizat, dupã care se trece la egalitate în consum cu partea activã a societãţii.
7. Contribuţia unica și fãrã excepţie cu 50 % din venit, (impozit)
Anularea tuturor taxelor și impozitelor și introducerea unei contribuţii unice de 50% din venit. Presupunând cã venitul se încaseazã zilnic, acesta va fi împãrţit automat între necesitãţile personale imediate și necesitãtile potenţiale și viitoare ale individului și a societãţii în ansamblul ei. În întregime aceste contribuţii vor fi preluate automat prin sistemul electronic naţional (actualmente bancar), trecute în Bugetul de stat și tot automat, distribuite conform algoritmului stabilit, fãrã intermediul ordonatorului (guvern). Cheltuielile fiind electronice , nu vor putea depași niciodatã fondul existent și nu vor putea fi risipite în salarii, prime, protocoale, etc. Colectarea contribuţiei se va menţine pânã la finalizarea implementãri sistemului electronic naţional.

8. Reducerea timpului de lucru maxim la 5 zile/sãptãmânã cu 6 ore/zi
Prestarea unei activitãţi peste timpul de muncã maxim, prevãzut de lege, presupune o platã suplimetarã de cele mai multe ori de 100%, fãrã ca productivitatea sã creascã în aceiași proporţie, iar din punct de vedere social prestatorul sacrificã din timpul sãu de viaţã, din timpul afectat familiei, și din sãnãtatea sa, putând ajunge la cheltuieli sociale suplimentare, nedorite, solicitate cu scopul restabilirii sãnãtãţii.
Reducerea timpului maxim de lucru la 6 ore, ofera posibilitatea creãri unor noi locuri de muncã și a relansãrii creșterii economice și a nivelului de trai, relansãndu-se implicit consumul și producţia.
Interdicţia de a depãși acest timp de muncã va duce la consolidarea societãţii, la culturalizarea ei și la o perspectivã superioarã, ca nivel de trai.

9. Munca obligatorie în folosul societãţii, redusã la 30 de ani
Deoarece am depãșit demult stadiul societãţii sclavagiste, trebuie sã oferim individului un timp de viaţã spre desfãtare, spre contemplare și de ce nu, spre a munci pe cale intelectualã, în sensul predãrii ștafetei, a cunoștinţelor dobândite. Este nerecomandat sã exploatezi pânã la epuizare un cetãţean, care pe parcursul a treizeci de ani și-a implinit visele, în timp ce un tânar este pus în așteptare cand are cea mai mare nevoie sã-și satisfacã placerile vieţii, sã trãiascã efectiv, sã-și întemeieze o familie sãnãtoasã contribuind la perpetuarea naţiunii și sã asigure randamentul maxim în activitate spre folosul societãţii. Având în vedere cã viitorul invãţãmântului va menţine în zona pregatirii, individul, pânã în vecinãtatea vârstei de treizeci de ani, cei 30 de ani de activitate obligatorie în interesul societãţii sunt suficienţi pentru a elibera o activitate în folosul proaspatului pregatit. Oricum în calitate de pensionar va putea presta orice activitate, dar nu la concurenţã cu un tânãr. în funcţie de evoluţia societãţii acest termen (30 de ani) poate sã fie exclus, existenţa fiecãrui membru din societate fiind asigurat contra unei activitãţi simbolice, preponderent creative.

10. Accesul la consum doar în schimbul activitãţii sociale
Preluând un vechi dicton „Nici muncã fãrã pâine, nici pâine fãrã muncã” se vede necesar instituirea unui sistem prin care fiecãrui membru al societãţii sã i se asigure existenţa concomitent cu indeplinirea obligaţiei de a contribui la bunul mers al societãţii.
Activitãţile ce vor fi recompensate cu acces la consum, fac obiectul unui nomenclator al activitãţilor recunoscute ca fiind de interes social, inregistrate la prestarea lor, ca vechime în activitate.
Acest punct este esenţial și presupune rãspandirea pe întreg teritoriul României a unor terminale care sã detecteze activitatea sau sã o confirme, încarcand accesul la consum pe dispozitivul personal (card, etc).

11. Diferenţierea accesului la recreere și bunuri de folosinţã îndelungatã în baza importanţei sociale (raritatea activitãţii)
Inventarul bunurilor fiind conţinut în bazele de date, nu rãmâne decât sã fie exprimatã opţiunea pentru un bun oarecare (serviciu sau obiect), opţiune evaluatã de catre sistemul informatic și plasatã pe o anumitã poziţie dintr-o listã de așteptare. Procurarea bunului va fi posibilã deândatã ce bunul este disponibil pentru prima poziţie din listã. Bunurile la care se renunţã vor fi reântoarse în baza de date.

12. Comerţul se desfãșoarã pur electronic (dispare corupţia)
Este o mãsurã prin care se poate asigura colectarea rapidã la Bugetul de Stat, se reglementeazã consumul de bunuri alimentare sau nealimentare, controlându-se consumul abuziv de alcool, ţigãri sau alte produse dãunãtoare, prin limitare de cãtre sistemul sãnãtãţii, a dozelor, pânã la nivelul considerat normal, diversificãndu-se pe aceleași criterii alimenţia, menţinându-se un nivel optim al sãnãtãţii generale a populaţiei. Pe de altã parte se poate urmari necesarul de produse și producerea lor, distribuindu-se echilibrat în teritoriu, întrega gamã de produse solicitate.

13. Veniturile sã fie doar electronice
Este singura cale prin care se poate menţine echilibrul economic al naţiunii, nepermiţând nici o abatere moralã de la regulile sociale. Corupţia va fi puţin probabila, drepturile necuvenite, neputând fi încarcate ca acces la consum, activitatea fiind prima care se evidenţiazã în baza de date și abia apoi recompensarea activitãţii. Recompensarea cu acces la consum, pentru activitatea prestatã, se poate face foarte simplu, fãrã a fi necesar vreun împrumut extern.

14. Desfinţarea contractului de muncã (munca la liber)
Deoarece activitatea poate sã fie cuantificatã, detectatã și înregistratã, fiind direct și zilnic recompensatã cu acces la consum, nu mai este necesar contractul de muncã. Evidenţa și durata prestãrii activitãţii în interes social se va cumula în baza de date. Activitatea se va presta atât cât doreste prestatorul, conform cu pregãtirea sa și cu cerinţele pentru activitatea respectivã, și va fi aleasã din oferta specificã din baza de date. Schimbarea tipului activitãţii se poate face dupã eliberarea unei activitãţi și alegerea alteia, în 24 de ore, prin baza de date.

15. Acces egal și gratuitate totalã la învãţãmânt și sãnãtate
Fiind vitale pentru naţiune cele doua ramuri ale vieţii fiecãruia vor fi garantate tuturor, la cel mai inalt nivel posibil. În funcţie de aptitudini, sistemul informatic va orienta și evalua automat pe fiecare membru al procesului de invãţãmânt, actualizând baza de date pe durata vieţii. în domeniul sãnãtãţii, se vor achiziţiona cele mai performante echipamente și aparatura de diagnostic și tratament, dar se va impune membrilor societãţii un comportament preventiv, în așa fel incât apelarea la medicinã sã fie cât mai rar posibil. Evaluarea medicalã se va face de cãtre sistemul informatic, începutul și sfârșitul tratamentului precum și refacerea stãrii de sãnãtate vor fi apreciate automat. Urgenţele se vor procesa cu prioritate.
16. Invãţãmântul continuu, notat automat, bazã a accesului la activitate
Învãţãmântul trebuie sã se desfãșoare pe durata întregii vieţi, eliminându-se actuala forma de invãţãmant. Obligativitatea învãţãmânatului nu va presupune obligaţia de a parcurge toate materiile ci numai cele pentru care sistemul informatic va considera cã existã aptitudini, motiv pentru care se eliminã corigenţia și repetenţia, promovarea unei materii fiind posibilã oricând pe parcursul vieţii. Sistemul de evaluare continuu și automat, va corela pregãtirea cu necesitãţile de a presta o activitate, oferind acces la activitate în baza acumulãrii cunostinţelor, pânã la etapa solicitãrii unei activitãţi. Acumularea de noi cunostinţe vor fi înscrise în baza de date naţionala, modificând accesul la activitate.

17. Acces egal la resurse și servicii, cu înscrierea opţiuni în baza de date
Dacã în prima fazã resursele vor urma cursul actual, dupã implementarea sistemului electronic de gestiune a activitãţii, resursele vor deveni gratuite, fiind procurate prin practicarea unei activitãţi cu acces la consum. Anumite servicii vor intra din prima fazã în regim de gratuitate.

18. Transformarea proprietãţii în custodie
Operaţiunea va constitui cea mai mare realizare a societãţii umane, înlãturând pe aceastã cale, atât legãturile cu proprietatea care inhibã trãirea adevãratã, spiritualã, cât și nenumãratele crime, dictate de lãcomia de a dobândi cât mai mult, în detrimentul celorlalţi. Custodia pare cã are un oarecare gust de comunism, dar în realitate bunurile pot fi pãstrate în custodie pe întreaga duratã a vieţii, cu titlu gratuit, sau pot fi schimbate dupã dorinţã, atunci cand sunt gãsite în baza de date, disponibile, în urma estimãrii de cãtre sistemul informatic. Custodia nu este generatoare de profit ci servește doar ca scop, îndeplinirii unei activitãţi cu titlu permanent. Incapacitatea de gestionare a custodiei, constatatã de sistemul informatic, permite transferul acesteia spre membri a caror capacitate este ridicatã. Întreţinerea și sporirea bunurilor din cusodie, va reprezenta ţelul fiecarui membru al societãţii.

Asigurarea funcţionarii societãţii informatice de maine, trebuie pregatitã de azi, punand în opera independenţa energetica a tuturor imobilelor, mobilelor și membrilor societãţii. Mecanismul adoptat pentru obţinerea independenţei energetice este la latitudinea tuturor creatorilor din România.

Cu deosebita stima, Remus Terec, pensionar.

alex

domnule Terec, pacat de dumneavoastra (si de urmasii dumneavoastra) ca ati ajuns la varsta aceea fara sa intelegeti nimic din lumea in care traiti. a mai fost unul inaintea dumneavoastra gata sa omoare oamenii de dragul unei utopii absurde ca cea pe care o sustineti dumneavoastra - numele lui (politic) era Trotki.

va plang. de mila.

despre visul d-lui Terc

Stimate D-le Terec, se pare ca la varsta dvs. nu cunoasteti mare lucru despre natura umana.
Si mai cred ca nu aveti propiretati si ca nu ati realizat mare lucru in viata dvs.