"ADRIAN VASILESCU, DUPĂ CE HYPO ALPE ADRIA A APLICAT BAIL-IN-UL:NOUA JUDECATA A EUROPEI- BANCA NU MAI UMBLA LA BANII CONTRIBUABILULUI

Share this
Marti, 12/04/2016
 Pârvan: "Ar trebui ca BNR să încerce să evalueze care este riscul aplicării bail-in-ului la noi" 
     *  Blănculescu: "Fundamental, încrederea în sistemul bancar va începe să scadă"
       Odată cu intrarea în vigoare a "Legii bail-in-ului", avem o nouă judecată a Europei în ceea ce priveşte salvarea băncilor cu probleme, ne-a spus Adrian Vasiles-cu, consultant de strategie în cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), care a precizat: "Există o nouă judecată a Europei. Dacă până acum luam bani din buzunarul contribuabilului ca să salvăm băncile, ceea ce, în multe ţări dezvoltate s-a întâmplat (nu, însă, şi în România), - acum, conform noilor reglementări, nu mai umblăm la banii contribuabililor, ci la depozitele mai mari de 100.000 de euro care aparţin creditorilor, întrucât oricum aceşti bani ar fi fost luaţi în caz de faliment al băncii. Doar că, acum, banii sunt trans-formaţi în acţiuni, iar deponenţii devin acţionari la entitatea respectivă".
     Declaraţiile consultantului vin în contextul în care procedura de bail-in (care presupune inclusiv confiscarea depozitelor negarantate pentru salvarea băncilor cu probleme) a fost aplicată, duminică, pentru prima dată în Uniunea Europeană (UE), conform noilor reglementări, în vigoare de la începutul acestui an.
     Normele privind salvarea unei bănci prin reducerea deţinerilor investitorilor sau prin confiscarea depozitelor negarantate au fost aplicate băncii Hypo Alpe Adria din Austria, cunoscută sub denumirea de Heta Asset Resolution AG.
     Autoritatea de reglementare financiară din Austria (FMA) a decis să diminueze cu 54% valoarea nominală a bondurilor senior deţinute de investitorii în "banca rea" Heta Asset Resolution.
     FMA a anunţat că, pe lângă bail-in, mai este extinsă maturitatea tuturor bondurilor eligibile în anul 2023, iar plata cuponului - anulată. Autoritatea urmăreşte să susţină acoperirea unei găuri de 8 miliarde euro din bilanţul Heta.
     Domnul Vasilescu este de părere că evenimentele din Austria nu au nicio legătură cu ceea ce se întâmplă în ţara noastră, "decât sub aspectul că situaţia este într-un stat membru UE".
     Domnia sa ne-a explicat: "Băncile de la noi care au capital austriac (cum ar fi Raiffeisen Bank sau BCR, care are acţionar Erste Bank), nu au nicio legătură cu băncile mamă, fiind subsidiare şi nu sucursale şi, deci, activând după regulile BNR.
     Singura legătură între aceste entităţi şi acţionarii lor este din punct de vedere al patrimoniului, nu al activelor comerciale.
     Trebuie menţionat că esenţa «Legii bail-in-ului» pleacă de la următorul calcul: să spunem că, într-o ipoteză, o bancă X din piaţa noastră ar cădea (ceea ce, în practică, nu se va întâmpla, pentru că sistemul nostru bancar este stabil, lichid şi solvabil). Dacă s-ar întâmpla acest lucru, atunci depozitele de până la 100.000 de euro vor fi garantate de stat, prin Fondul de Garantare. Rămân în discuţie depozitele mai mari de 100.000 de euro. Dacă banca ar intra în faliment, atunci aceste depozite ar intra la masa credală şi este puţin probabil ca deponenţii să mai recupereze ceva. În cazul aplicării bail-in-ului, însă, depozitele se transformă în acţiuni şi nu mai intră la masa credală".
     Adrian Vasilescu spune că ar fi o speculaţie să afirme că, după ceea ce s-a întâmplat în Austria, investitorii îşi vor retrage sau nu banii din UE. "Nu putem să facem predicţii când se merge pe psihologia publicului", a conchis domnia sa.
     *  Pârvan: "Investitorii nu au cum să se protejeze de bail-in"
     În opinia lui Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), investitorii nu au cum să se protejeze de bail-in decât făcând investiţii sau trimiţându-şi banii în Elveţia, unde sunt dobânzi negative la depozite.
     "Pentru depozitele de peste 100.000 de euro, nu există mecanisme de protecţie. Pur şi simplu se aplică bail-in-ul, dacă o bancă este în dificultate. Ar trebui ca BNR, care supraveghează sistemul şi care emite norme de prudenţialitate, să încerce să evalueze care este riscul riscul aplicării unei asemenea legi. Deocamdată, BNR ne ameninţă că darea în plată va distruge băncile şi, practic, o să ajungem la bail-in. Nu putem şti dacă aceste afirmaţii au sau nu susţinere, pentru că nu avem cifre exacte la care să ne uităm şi ambele părţi implicate în procesul de dezbatere a proiectului Legii dării în plată au jucat incorect.
     Cert este că, dacă va cădea o bancă din România, va fi bail-in şi la noi".
     Investitorii nu se vor grăbi să plece, acum, după evenimentele din Austria, pentru că problema lor esenţială este evoluţia pieţei şi posibilitatea ca propriile activele să se menţină la acelaşi nivel, potrivit domnului Pârvan, care opinează că, în general, investitorii străini sunt integraţi în grupurile mamă şi au altă mentalitate. 
     *  Blănculescu: "Capitalurile vor fi îndreptate cu preponderenţă spre zone unde nu există şi nu funcţionează această lege"
     Fundamental, încrederea în sistemul bancar va începe să scadă după ce Austria a aplicat bail-in-ul, este de părere analistul economic Ionel Blănculescu.
     Domnia sa consideră: "Începem să trecem de la vorbe la fapte, în domeniul atât de controversat, al bail-in-ului. 
     Crima se produce în direct, la ore de maximă audienţă, într-o ţară fanion, de reper a UE, lăsând cu gura căscată investitorii, care îşi pierd parte sau total din depunerile sub orice formă, inclusiv de obligaţiuni, aşa zis garantate, la bănci.
     Efectele şi reacţiile la ele vor fi imediate pentru unii, mai inteligenţi, pe termen mediu pentru cei ce se prind mai greu de ce li se întâmplă si pe termen lung pentru cei ce vor continua cu obstinaţie să creadă că nimeni nu le poate confisca din depunerile lor la o bancă.
     Fundamental, încrederea în sistemul bancar va începe să scadă. Ca urmare, vor fi găsite alte canale financiare, cu care să fie înlocuite circuitele clasice bancare, adică, altfel spus, creativitatea proprie optimizărilor fiscale se va transfera şi dezvolta şi în câmpul bancar, generând optimizarea bancară, cum lesne era de înţeles".
     Capitalurile vor fi îndreptate cu preponderenţă spre zone unde nu există şi nu funcţioneaza această lege a bail-in-ului, urmând ca "procesul dramatic" de migrare umană în spaţiul UE, "în forţă de peste un an", să fie replicat şi în sistemul bancar, iar capitalurile depuse în băncile din spaţiul UE să migreze spre alte spaţii mai permisive, opinează Ionel Blănculescu.
     Domnia sa a mai adăugat: "Va exista şi un nivel foarte evident al pierderilor, în baza aplicării în sistemul bancar european a bail-in-ului, raportat la nivelul de migrare financiară, la fiecare unitate monetară pierdută de investitori prin această procedură. În sistemul financiar, bancar şi bugetar al statelor care vor aplica respectiva procedură, pierderile vor fi în medie de şase ori mai mari. În cazul Austriei, dacă presupunem că nivelul de pierderi va ajunge, prin bail-in, în prima fază, la 500 milioane euro la banca în cauză, proababil per global, Austria va încasa o lovitura de aproximativ trei miliarde euro şi aşa mai departe - dacă va creşte nivelul de bail-in la 1 miliard euro, vor creşte şi pierderile acestei ţări cu alte 6 miliarde euro. Aceasta este lecţia pe care trebuie să o înveţe toţi cei ce cred că bail-in-ul este numai o procedură bancară şi nu o crimă bancară, aşa cum este de altfel, care produce prejudicii multiplicate, capitalizate şi, culmea, pentru toată populaţia şi companiile unui stat european, nu numai pentru părţile implicate".
     *  La noi, BNR va stabili modalităţile de restructurare a băncilor cu probleme
     În ţara noastră, Banca Naţională a României (BNR) va stabili modalităţile de restructurare a băncilor cu probleme, fiind desemnată autoritate de rezoluţie pentru sectorul bancar, conform Legii Rezoluţiei Bancare, funcţională şi în România din acest an.
     Rezoluţia bancară reprezintă procesul de restructurare a unei instituţii de credit de către o autoritate de rezoluţie, prin utilizarea de instrumente şi competenţe de rezoluţie pentru asigurarea continuităţii funcţiilor esenţiale ale acestei instituţii, restaurarea viabilităţii sale, în totalitatea sau în parte, şi lichidarea părţii reziduale a acesteia prin procedurile obişnuite de insolvenţă, arată BNR.
     Banca Naţională a României elaborează planuri pentru rezoluţia instituţiilor de credit şi a altor entităţi supuse dispoziţiilor specifice ale legii, ce cuprind acţiunile pe care le poate întreprinde, dacă va fi cazul, în conformitate cu strategia de rezoluţie stabilită.
     Recent, Banca Centrală a menţionat: "Planul de rezoluţie conţine, în principal, următoarele elemente: prezentarea modului în care funcţiile critice pot fi menţinute, obstacolele majore identificate în calea posibilităţii de soluţionare şi măsurile pentru eliminarea acestora, diversele strategii de rezoluţie posibile, modalităţile de finanţare a instrumentelor de rezoluţie, cerinţele minime de fonduri proprii şi pasive eligibile, opţiunile privind menţinerea accesului la serviciile de plăţi, calendarul estimativ al aplicării planului. Planul trebuie reevaluat şi actualizat cel puţin o dată pe an şi ori de câte ori au loc modificări semnificative ale structurii organizaţionale sau juridice, ale activităţii economice sau ale poziţiei financiare a instituţiei care pot afecta eficacitatea planului de rezoluţie".
     Instrumentele de rezoluţie ce pot fi utilizate, individual sau în orice combinaţie, sunt: vânzarea afacerii, instituţia punte, separarea activelor (doar împreună cu un alt instrument de rezoluţie), recapitalizarea internă (bail-in-ul).
     Noile reglementări, impuse de UE, au atras o serie de critici din partea mai multor analişti financiari.
     Punctul nevralgic al acestei legii priveşte societăţile comerciale, apreciază consultantul economic Ionel Blănculescu. Domnia sa ne-a explicat: "Companiile sunt obligate de lege să lucreze rulându-şi banii prin bănci. În acelaşi timp, prin aplicarea bail-in-ului, banii, pe care, repet, firmele sunt obligate să-i ţină în bănci, vor fi luaţi în mod forţat.
     Şi în cazul exproprierii unei proprietăţi, când construim o autostradă, exproprierea se face cu o despăgubire cu justă valoare. În cazul bail-in-ului, însă, vorbim de confiscare, de furt legalizat. Dacă legea te obligă să-ţi păstrezi banii în bănci, atunci trebuie să-ţi asigure şi condiţii. Situaţia este extrem de periculoasă. Discutăm despre o crimă cu premeditare. Cu alte cuvinte, ştim că cineva poate fi ucis, dar zicem că a fost legal. Dacă legea spune că băncile îmi pot lua banii mei, pe care i-am obţinut prestând un serviciu sau vânzând un bun propriu, atunci tot legea ar trebui să-mi permită să nu-mi mai ţin banii în conturile băncilor. Această reglementare pregăteşte cu premeditare o confiscare de la cineva captiv prin lege".
     Din rândul populaţiei, conform statisticilor, 99,98% din deponenţi au sub 100.000 de euro în depozite, valoarea garantată de stat. Nu trebuie să-i neglijăm, însă, pe cei 0,2%, care ar putea reprezenta 80% din banii existenţi în depozitele bancare, avertizează Ionel Blănculescu.
     Proprietatea este garantată prin Constituţie, atrage atenţia domnia sa, subliniind că Legea rezoluţiei bancare este neconstituţională.
     Ionel Blănculescu avertizează că, după acţionari, cei care vor pierde în urma acestei legi sunt creditorii băncilor.
     Unii specialişti consideră că în principal băncile mici vor fi afectate, pe termen lung, de Legea rezoluţiei bancare, întrucât şi firmele şi persoanele fizice se vor concentra pe băncile mari, ocolindu-le pe cele mai mici.
     Referitor la procedura bail-in-ului, Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul BNR, ne-a precizat, la începutul lunii iunie 2015: "Textul (n.r. proiectului de lege) transmis de Banca Centrală către MFP nu face altceva decât să transpună prevederile europene. Trebuie să înţelegem că nu BNR impune aplicarea bail-in-ului, printre soluţiile de salvare a băncilor cu probleme, ci Uniunea Europeană cere acest lucru".
     Domnia sa ne-a spus, la vremea respectivă, că la noi nu va avea loc procedura de bail-in, pentru că "oamenii au înţeles să se pună la adăpost", respectiv au avut grijă să nu-şi constituie depozite mai mari de 100.000 de euro.
     Recent, Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a avertizat că legile din Parlament care fac referire la sectorul bancar, printre care se află şi cea privind darea în plată a imobilelor, pot conduce la un risc sistemic sever.
     În cazul în care o bancă intră în rezoluţie, acţionarii instituţiei supuse acestei proceduri vor fi primii care vor suporta pierderile, creditorii respectivei bănci suportând pierderi ulterior acţionarilor, în conformitate cu ordinea priorităţii creanţelor acestora din cadrul procedurii de insolvenţă, cu excepţia cazului în care, în prezenta lege, se prevede în mod expres altfel, iar persoanele fizice şi juridice care au contribuit la ajungerea în stare de dificultate majoră a instituţiei supuse rezoluţiei sunt trase la răspundere potrivit legii civile sau penale. 
 
http://www.bursa.ro/adrian-vasilescu-dupa-ce-hypo-alpe-adria-a-aplicat-bail-in-ul-noua-judecata-a-europei-banca-nu-ma...&s=banci_asigurari&articol=295183.html