Arhiva - 2012

August 13th

BLANCULESCU: CURSUL DE SCHIMB URMEAZA EMOTIA POLITICA A ZILELOR PE CARE LE TRAIM

Marti, 10/07/2012

Cursul de schimb urmează emoţia politică a zilelor pe care le trăim, iar pieţele sunt nervoase şi în aşteptarea unor măsuri concrete în ceea ce priveşte ordinea politică în România, a apreciat, joi, consultantul financiar Ionel Blănculescu.

'Cursul de 4,4796 lei/euro de astăzi mi se pare că urmează emoţia politică a zilelor pe care le trăim. Trăim momente, poate, unice în istoria post-decembristă, o luptă politică fără precedent în Parlamentul României, dar asta trebuie să nu influenţeze mediul economic, mediul de afaceri, chiar dacă vremelnic vom asista la astfel de manifestări ale pieţelor. Pieţele la momentul acesta sunt nervoase, sunt în aşteptarea unor măsuri concrete în ceea ce priveşte ordinea politică în România, însă mediul economic trebuie să-şi continue cu încăpăţânare mersul înainte, pentru că ştim că astfel de volatilităţi legate de fenomene politice, de evenimente majore în viaţa unei ţări, sunt vremelnice. Economia României trebuie să meargă înainte pentru că ea, de fapt, asigură infrastructura existenţei noastre', a precizat Blănculescu.

 

El a adăugat că, în urma unei analize economice realizate recent cu privire la modul în care pieţele regionale funcţionează în zona cursului de schimb, au fost observate deprecieri atât ale zlotului polonez, cât şi ale forintului din Ungaria.

'Chiar dacă aceste deprecieri au fost mai mici, înseamnă că, totuşi, pe fond de criză europeană, de criză regională generată de situaţia Greciei, şi nu numai, se suprapune această situaţie politică încordată din România şi, dacă ar fi să aloc o pondere, aş spune că 60 - 70% din efecte sunt reprezentante de situaţia politică internă şi în jur de 30% de situaţia financiară regională', a precizat consultantul financiar.

În ceea ce priveşte influenţa posibilei suspendări a preşedintelui Traian Băsescu asupra cursului de schimb, Ionel Blănculescu a arătat că acest subiect este foarte complicat nu neapărat prin suspendarea propriu-zisă, ci prin faptul că va urma o nouă campanie electorală în opinia sa extrem de virulentă şi de puternică, existând posibilitatea ca, prin efectele pe care le va genera, poate multe dintre ele imprevizibile, România să se confrunte cu evenimente majore la nivelul sistemului politic din România.

'Din acest motiv, cred că, mai mult decât niciodată, economia românească trebuie să rămână lucidă, să-şi continue trendul de uşoară creştere economică pentru acest an, iar guvernul, în special premierul, să-şi menţină angajamentul pe care şi l-a luat, inclusiv astăzi, prin care se va întoarce cu faţa spre economie şi cu spatele spre aceste mişcări politice care, până la urmă, sunt democratice şi trebuie să le acceptăm aşa cum sunt', a spus Blănculescu.

Potrivit acestuia, deprecierea leului afectează mediul de afaceri în primul rând prin contractele aflate în derulare, iar pe de altă parte are afect asupra convenţiilor de credit pe care băncile le au atât la nivel de retail, cât şi corporate. Leul a atins joi un nou minim istoric faţă de euro, iar Banca Naţională a României (BNR) a anunţat un curs de referinţă de 4,4796 lei pentru moneda europeană, în creştere cu 0,81 bani (0,18%) comparativ cu miercuri, când euro a fost cotat la 4,4715 lei.

De asemenea, este negativ şi faptul că situaţia din România încurajează mişcările speculatorii, pentru că toate grupurile financiare care acţionează în acest domeniu speculativ sunt extrem de prezente pe pieţe nervoase, deoarece aici pot obţine sume foarte mari, dar şi pierderi foarte mari.

'Trebuie să acceptăm că, la acest moment, piaţa economică românească este sub asediu', a subliniat reprezentantul Consiliului Consultativ.

În ceea ce-i priveşte pe investitori, Blănculescu a explicat că aceştia sunt obişnuiţi cu anii electorali şi, de obicei, îşi provizionează astfel de lupte electorale ca fiind pierderi.

'Din acest punct de vedere, esenţial este ca guvernul ţării respective, aflată într-o astfel de luptă politică, să rămână coerent şi să fie îndreptat către economie, către politici economice. Am observat, în cadrul întâlnirii, că (în Guvernul Ponta - n.r) sunt miniştri economici bine pregătiţi, cu experienţă solidă în domeniul economic, care au această capacitate de a se disocia de lupta politică. Cred că angajamentul primului ministru de a se disocia total de lupta politică este de urmat. Noi trebuie să fim atenţi şi să monitorizăm orice fel de deviere de la acest parcurs, iar Consiliul Consultativ pentru mediul de afaceri va face tot ce poate pentru a sta foarte strâns legat lângă primul ministru şi a-i furniza permanent atât soluţii şi propuneri de îmbunătăţire a activităţii economice, cât şi aceste semnale care provin din piaţa reală, referitor la impactul, în special, al măsurilor politice, dar şi al actelor guvernamentale asupra economiei reale', a conchis Ionel Blănculescu.

SURSA: Agerpres

http://www.business24.ro/banci/stiri-curs-valutar/blanculescu-cursul-de-...

http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/blanculescu-cursul-de-schim...

Cursul de schimb urmează emoţia politică a zilelor pe care le trăim, iar pieţele sunt nervoase şi în aşteptarea unor măsuri concrete în ceea ce priveşte ordinea politică în România, a apreciat, joi, consultantul financiar Ionel Blănculescu.

REINDUSTRIALIZAREA, A DOUA SANSA A ROMANIEI

Joi, 12/07/2012

Criza economica mondiala a aratat ca statele puternic industrializate au reusit sa infrunte efectele acesteia cu mult mai eficient decat omoloagele lor, slab industrializate, bazandu-se pe politici industriale extrem de bine structurate si ancorate in realitatea economica globala.

Exemplul Germaniei este elocvent, care pe langa faptul ca a suportat cel mai slab impact in anii dificili ai crizei, 2009-2011 si-a asumat si responsabilitatea salvarii financiare a Uniunii Europene, partea putreda a acesteia, apartinand zonei euro.

Romania a avut sansa ei, pe care a irosit-o, criza de sistem de dupa 1989, generand un amplu proces de dezindustrializare, urmat de un altul de delocalizare.

A avut loc un proces primitiv si rudimentar, de-a lungul a cel putin 15 ani, de externalizare prin privatizare si vanzare a infrastructurii industriale a Romaniei, in contradictie cu alte state, gen Polonia si Cehia, campionii Europei Centrale si de Est, in ceea ce priveste performanta economica, in special a companiilor de stat.

Daca in acest tip de state, politica de consolidare industriala, de intarire a companiilor de stat, in special din domeniul energetic, minerit, productie de petrol si gaze naturale sau de combustibili, a devenit regula, conferind rezultatele cunoscute, considerate deja model si referinta pentru celelalte state din regiune, in Romania s-a transformat in exceptie, aruncand economia tarii intr-un con de umbra nemeritat.

Inalta tehnologie, a doua sansa a industriei romanesti

Ca intotdeauna insa, exista si o a doua sansa, chiar si pentru state si inca cu o probabilitate mare de reusita, ca urmare a dezvoltarii explozive a tehnologiilor industriale, de ultima ora, care face posibila demararea unui nou si amplu proces de reindustrializare a Romaniei, selectiv, in acele sectoare de activitate cu valoare mare adaugata.

Mai mult, inalta tehnologie permite realizarea acestui proces cu costuri cu mult mai reduse decat in conditiile in care s-a efectuat pentru prima data in Romania industrializarea, in care colosii de otel si beton erau construiti cu eforturi mari financiare, de multe ori in detrimentul vietii si nivelului de trai al cetatenilor tarii noastre. De asemenea, unitatea de timp pentru executie este infinit mai redusa, de la ani si zeci de ani in trecut, la luni de zile in prezent.

Desigur, reindustrializarea nu trebuie realizata de-a valma, ci in baza unor analize clare de oportunitate si fezabilitate, in acele domenii recunoscute de piata globala, in care valoarea adaugata este mare, cum ar fi: masini si echipamente, electrice, electronice, medicale, utilaje pentru productia agricola, in special pentru prelucrarea acesteia, echipamente si utilaje de foraj, explorare si exploatare petroliera, industria miniera, industria energetica, industria de reciclare/ecologizare/decontaminare, industria metalelor rare, resurse/zacaminte naturale, industria farmaceutica, IT&C, industria grea.

In afara procesului efectiv de reindustrializare, o preocupare insemnata trebuie acordata sinergiei, adica obtinerii unui efect maxim economic de pe urma configurarii noii arhitecturi industriale si aici as face referire la conceptul de clustere, adica de concentrari economice inteligente, durabile si eficiente. Prin aplicarea acestui concept inovator, clusterul, se va putea obtine efectul maxim din concentrari industriale, prin reducerea costurilor de operare si exploatarea oportunitatilor generate de acest tip nou a amplasare industriala.

Nu ar trebui neglijate, in noua structura reindustrializata a tarii, zonele defavorizate, care ar trebui sa fie recreate, redimensionate, desigur cu inlaturarea aspectelor negative, de tip speculatoriu, care au intervenit la prima incercare de repunere a acestora pe harta economica a tarii.

Si nu in ultimul rand, o atentie deosebita trebuie acordata factorului de multiplicare, reindustrializarea fiind obligata sa genereze un astfel de efect, multiplicatoriu, pe orizontala economiei romanesti, atat in amontele, cat si in avalul acesteia,putand ajunge la de 2,5 ori la 4 ori, valoarea initiala investita in intreg procesul.

Ar fi optim ca reindustrializarea Romaniei sa se efectueze mai mult prin investitii publice, decat private, avand in vedere perioada economica dificila pe care o traversam, chiar si prin parteneriatul public privat. Efortul investitional ar putea sa fie in prima faza la un nivel de 10 miliarde de euro, care ar putea fi asigurat prin sistemul de credite obligatare, adica emisiuni speciale de obligatiuni, bonduri, pentru anumite zone bogate ale lumii, cum ar fi zona Golfului Persic, urmate la data scadentei de conversia acestora in actiuni la companiile de proiect, fara a afecta deficitul bugetar, dimpotriva.

http://www.business24.ro/macroeconomie/industria/reindustrializarea-a-do...

Criza economica mondiala a aratat ca statele puternic industrializate au reusit sa infrunte efectele acesteia cu mult mai eficient decat omoloagele lor, slab industrializate, bazandu-se pe politici industriale extrem de bine structurate si ancorate in realitatea economica globala.

IONEL BLANCULESCU: EVAZIUNEA FISCALA ERODEAZA ANUAL 18 MILIARDE DE EURO DIN BUGETUL DE STAT

Joi, 12/07/2012

Evaziunea fiscală erodează anual 18 miliarde de euro din bugetul de stat, din analiza noastră reieşind faptul că aproximativ 13 miliarde de euro sunt sume certe, care ar putea ajunge în mod sigur la bugetul de stat, a declarat, joi, Ionel Blănculescu, secretarul general al Consiliului Consultativ pentru mediul de afaceri, la forumul aniversar al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).
"Din păcate, sumele aferente evaziunii fiscale sunt suportate tot din buzunarele noastre, ale contribuabililor. Tocmai de aceea, printre priorităţile noastre în acest moment se numără combaterea evaziunii fiscale, relansarea creşterii economice, dar şi dezvoltarea parteneriatului public-privat. În ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene, aceasta este la ora actuală o poveste, nu ştim momentan cu ce sfârşit. La o valoare de 19,2 miliarde de euro alocate României prin intermediul fondurilor structurale, ţara noastră a generat până acum proiecte în valoare de 36,1 miliarde de euro. Din punctul meu de vedere, singura soluţie pentru ca România să poată relua activitatea blocată de absorbţie a fondurilor europene este crearea unui singur punct de contact, numit Project Management Office", a afirmat Ionel Blănculescu.

Referitor la creşterea economică, Blănculescu a menţionat că a propus guvernului mai multe soluţii pentru atingerea acestui obiectiv.

"În primul rând, este nevoie de reindustrializarea României folosind tehnologii de ultimă oră, alături de crearea unui fond suveran de investiţii care să încheie afaceri cu partenerii străini în numele statului. De asemenea, acest fond poate atrage investiţii externe bazându-se pe un management corect al afacerilor", a mai spus Blănculescu.

Potrivit acestuia, o altă propunere înaintată guvernului se referă la emiterea de bonduri speciale pentru zona Golfului Persic.

"Este vorba de alocarea unei sume cuprinse între 5-10 miliarde de dolari pentru un număr de trei-patru proiecte mari de investiţii, care să relanseze economia României. La data scadenţei, ar urma ca bondurile speciale să se transforme în împrumut obligatoriu. În ansamblu, toate aceste măsuri prezentate pot relansa economia României, şi de asemenea au capacitatea de a introduce ordine şi disciplină pe piaţa românească", a încheiat secretarul general al Consiliului Consultativ pentru mediul de afaceri.AGERPRES

http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/135829-Ionel-Blanculescu-Evaziunea-fiscala-erodeaza-anual-18-miliarde-de-euro-din-bugetul-de-stat.html

 

Evaziunea fiscală erodează anual 18 miliarde de euro din bugetul de stat, din analiza noastră reieşind faptul că aproximativ 13 miliarde de euro sunt sume certe, care ar putea ajunge în mod sigur la bugetul de stat, a declarat, joi, Ionel Blănculescu, secretarul general al Consiliului Consultativ pentru mediul de afaceri, la forumul aniversar al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

 

IONEL BLANCULESCU: MECANISMUL EUROPEAN DE STABILITATE VA AGRAVA CRIZA DATORIILOR SUVERANE

Joi, 12/07/2012

Economistul: "Niciodată suveranitatea băncilor, din Spania sau din altă parte, nu va putea fi preluată de altcineva"
     Mecanismul European de Stabilitate va fi, de fapt, o interfaţă a Băncii Centrale Europene, de la care va primi finanţare, este de părere Ionel Blănculescu, secretarul executiv al Consiliului Consultativ pentru Mediul de Afaceri.
     Domnia sa precizează: "Au fost critici din partea Germaniei ca Banca Centrală Europeană să nu se implice în sprijinirea băncilor europene, care au bani de recuperat de la state.
     Vor să paseze şi mai departe de 2014 plata datoriilor suverane. Mecanismul European de Stabilitate va fi un instrument toxic, care va duce şi mai departe criza datoriilor suverane".
     Ieri, Wall Street Journal a anunţat că Spania va fi obligată să cedeze instituţiilor europene cea mai mare parte a controlului asupra băncilor, ca o eventuală precondiţie pentru a permite Mecanismului European de Stabilitate să recapitalizeze băncile cu probleme.
     Ionel Blănculescu afirmă: "Este o utopie această subordonare. Niciodată suveranitatea băncilor, din Spania sau din altă parte, nu va putea fi preluată de altcineva, în mod real. Băncile nu vor pune niciodată la dis-poziţia altora natura operaţiunilor pe care le derulează.
     Prin vestea că Spania va fi obligată să cedeze o parte din controlul asupra băncilor se trimit semnale de liniştire pentru deponenţi.
     Formula propusă este una falimentară.
     Este ca o tumoră care creşte.
     Băncile reprezintă infrastructura pe care se realizează activitatea economică. De aceea, nu pot fi lăsate să falimenteze".
     În plus, analistul spune că mecanis-mul menţionat ascunde o complicitate între bănci şi politic, acesta din urmă finanţând din banii contribuabililor europeni băncile care, la rândul lor, au finanţat politicul din banii deponenţilor.
     Ionel Blănculescu punctează:
      "Preţul acestei complicităţi este de 3.000 de miliarde de euro, pe care, mai devreme sau mai tarziu, cei 500 milioane de cetăţeni europeni îl vor plăti.
     Rămâne la decizia liderilor de facto ai UE când se va produce această plată.
     Ani de zile, băncile europene au cumpărat obligaţiuni de stat de mii de miliarde de euro, politicienii aruncând aceşti bani pe tot felul de proiecte fanteziste, îngheţate astăzi.
     Aceleaşi bănci aşteaptă cu mâna întinsă să le fie întoarse serviciile (Mecanismul European de Stabilitate fiind mandatat în acest sens) acum, într-o stare aparentă de acalmie, sau mâine, după cum specifică Nouriel Roubini, într-o altfel de stare, de «furtună perfectă».
     Analistul explică, mai departe, deznodământul la care ne-am putea aştepta, urmare a acestei situaţii: "Luăm exemplul Italiei. La un PIB de 1.560 miliarde euro, datoria publică este de 2.000 miliarde eurro.
     Dacă s-ar fi acţionat normal, atunci statul italian ar fi trebuit să-şi rezolve situaţia chiar cu băncile creditoare. Atât BCE, cât şi Mecanismul European de Stabilitate acoperă această gaură neagră din banii europeni. Statul italian va continua să-şi crească datoria publică în PIB, peste ani de zile aceasta ajungând la şi mai multe mii de miliarde de euro, aceste mecanisme urmând să acopere găuri negre şi mai adânci, de şi mai multe mii de miliarde euro, până când în Uniunea Europeană se va produce implozie.
     Se va ajunge la starea de dezintegrare a Uniunii Europene anticipată, de altfel, de marii economişti ai lumii".
     Soluţia propusă de Ionel Blănculescu este crearea unei Agenţii Europene a Datoriilor Suverane, care să funcţioneze în subordinea Comisiei Europene, coordonată de Banca Centrală Europeană.
     Această Agenţie ar urma să ges-tioneze criza datoriilor suverane, inclusiv procesul de recuperare a banilor de la state. 

http://www.bursa.ro/ionel-blanculescu-mecanismul-european-de-stabilitate...

Economistul: "Niciodată suveranitatea băncilor, din Spania sau din altă parte, nu va putea fi preluată de altcineva"
     Mecanismul European de Stabilitate va fi, de fapt, o interfaţă a Băncii Centrale Europene, de la care va primi finanţare, este de părere Ionel Blănculescu, secretarul executiv al Consiliului Consultativ pentru Mediul de Afaceri.

CONSILIUL CONSULTATIV: LISTA DE MASURI ECONOMICE DE CARE ARE NEVOIE ROMANIA

Joi, 12/07/2012

Masurile economice au trecut in planul al doilea in ultimele luni, pe fondul luptelor politice. Premierul Ponta promitea ca in luna iulie sa se dedice masurilor economice, declaratie criticata de numerosi analisti care considera ca acestea ar fi trebuit sa fie prioritare.

In urma cu cateva zile, Consiliul Consultativ pentru Mediul de Afaceri a avut o intevedere cu premierul in cadrul careia i-a facut mai multe propuneri benefice mediului de afaceri. Intre cele aproape 40 de puncte se numara masuri care vizeaza combaterea evaziunii fiscale, fiscalitatea, absorbtia de fonduri europene, dar si relansarea economiei romanesti.

"Sunt masuri pragmatice, reale, care ar putea fi aplicate in campul economiei reale rapid si care ar putea sa aduca elemente de valoare adaugata pentru ca acestea nu mai vin din alte parti si trebuie sa ni le producem numai noi", a declarat pentru Business24 secretarul executiv al Consiliului Consultativ pentru Mediul de Afaceri, Ionel Blanculescu.

Combaterea evaziunii fiscale, in centrul atentiei

Seria de masuri care vizeaza combaterea evaziunii fiscale sunt unele dintre cele mai importante, in viziunea Consiliului, acestea "costand" statul roman aproximativ 13 miliarde de euro anual. Astfel, s-a propus restrangerea cash-ului in tranzactii la 2.000 de euro, dupa modelul introdus de Mario Monti in Italia.

"Intr-o tara in care evaziunea fiscala este atat de mare, in care economia subterana ajunge la aproape 40% din PIB, cash-ul este rege. El circula foarte mult la nivel de "valize", sunt bani negri cu care se platesc case, masini si tot felul de active. In momentul cand, prin lege, restrictionezi cash-ul la 2.000 de euro, atunci cei care toti cei care isi cumpara acum orice cu bani negri nu vor mai putea pentru ca nu vor mai avea cum. Acum, daca vrei sa iti cumperi o vila de 1 milion de euro si te duci cu o valiza la altcineva ii dai banii si ti-ai cumparat casa. Daca se aproba acest lucru, nu vei mai putea face asta pentru ca nu mai poti sa platesti cash cu mai mult de 2.000 de euro. Atunci te vei duce la banca cu valiza, banca iti ia milionul de euro si face transferul, dar cand ti-i baga in cont te intreaba de unde ai banii. Daca nu stii sa raspunzi, te ia politia", explica Blanculescu.

Tot in lupta cu evaziunea fiscala, contrabanda si coruptia, Consiliul a propus crearea unei licitatii internationale pentru serviciul de scanare din vamile romanesti. Astfel, zecile de mii de containere care trec prin vamile locale vor fi scanate de companiile internationale care vor castiga licitatia. Secretarul executiv al Consiliului Consultativ pentru Mediul de Afaceri aminteste de spusele sefului sindicatului din Portul Constanta care estima ca anual, doar acolo se creeaza o evaziune de aproximativ trei-patru miliarde de euro.

In aceeasi categorie se integreaza si propunerea vizand conectarea caselor de marcat la sistemul informatic al ANAF. Conform lui Blanculescu, astfel va fi eliminata evaziunea pe TVA. Mai mult, atunci cand se va remarca lipsa sau nefunctionarea caselor de marcat, magazinele vor fi inchise si marcate printr-un bandou galben cu inscriptia "Inchis pentru evaziune fiscala", lucru care ar urma sa aiba un efect psihologic asupra populatiei si a comerciantilor.

Mai mult, data fiind ponderea evaziunii fiscale realizata prin intermediul facturilor false, Consiliul propune informatizarea sistemului de numere pentru facturi. "In loc sa dea fiecare ce numar vrea si sa masluiasca numerele, ele vor fi alocate, centralizat si urmarite de ANAF", spune economistul.

In plus, se doreste crearea Politiei Fiscale, care ar urma sa lucreze sub coordonarea unui birou de procurori, dupa modelul Olandei. Astfel, cazurile de evaziune fiscala vor ajunge in tribunal mult mai rapid, si nu vor mai sta in sertarele administratiilor financiare cu anii.

Absorbtia fondurilor europene pentru Romania, pe model polonez

Alte masuri propuse vizeaza sporirea ratei de absorbtie a fondurilor europene. Consiliul a propus restructurarea sistemului existent in acest moment, acuzand ineficienta acestuia. Astfel, se propune crearea unui singur punct, la nivelul ministerului Afacerilor Europene, care se numeste Project Management Office (PMO). "Se creeaza un singur punct de contact, prin preluarea Autoritatiilor de management de la ministere (AM) si a Organismelor intermediare (OIM). Aceste AM-uri creaza feude pentru fiecare minister in parte. In loc sa se coordoneze central si dintr-un singur punct de contact, cum fac polonezii, la noi e ca si cum am avea sapte tari. Sunt sapte programe operationale si pentru fiecare cate un AM. Fiecare ministru si-a creat de-a lungul timpului feuda, ceea ce ne-a condus unde ne-a condus", declara Blanculescu.

In acest sens, economistul indica faptul ca exista proiecte in valoare de 36,1 miliarde de euro create pentru accesarea de fonduri europene in conditiile in care suma alocata Romaniei este de 19,2 miliarde de euro. Din toate acestea, proiectele contractate reprezinta doar 13 miliarde de euro, din care concret au fost absorbite doar 7,1%, adica un pic peste 1 miliarde de euro. "Ca sa rezolvam aceasta situatie noi am constat ca 40% din aceste proiecte sunt proiecte balast care trebuie inlaturate pentru ca tin in loc proiectele viabile. Din acest motiv activitatea in Romania nu functioneaza in domeniul absorbtiei fondurilor europene", este parerea Consiliului.

S-a mai propus, intr-un alt punct, reindustrializarea Romaniei, prin crearea de clustere si parcuri industriale si stimularea cercetarii in domeniu prin facilitati oferite specilistilor. De asemenea, o alta propunere vizeaza crearea unui fond suveran de investitii care ar urma sa se ocupe atat de investitiile romanesti atat in afara tarii, cat si inauntru. Acest fond ar urma sa fie finantat printr-o emisiune speciala de bonduri, in valoare de 5-10 miliarde de dolari, destinata tarilor din zona Golfului Persic. Ulterior, la data scadentei, dupa ce banii vor fi investiti in 4-5 mari proiecte pe teritoriul Romaniei, bondurile vor fi convertite in actiuni la companiile participante in proiect.

Membrii Consiliului Consultativ pentru Mediul de Afaceri au mai sugerat guvernului crearea unui Chief Information Officer, care sa se ocupe de coordonarea dintre guvern si agentii in ceea ce priveste sistemele informatice, urmand sa aduca un plus de transparenta asupra modului in care sunt cheltuiti banii de la guvern sau valoarea licitatiilor publice.

Revitalizarea CEC-ului si a Fondului de Garantare pentru cofinantarea IMM-urilor sunt alte detalii mentionate de Ionel Blanculescu, la care se adauga programul "Prima Sera" care urmareste sustinerea investitiilor pentru construirea si punerea in functiune a minimul 2.000 de hectare de sere incalzite cu resurse regenerabile.

http://www.business24.ro/guvern/politica-interna/consiliul-consultativ-l...

Masurile economice au trecut in planul al doilea in ultimele luni, pe fondul luptelor politice. Premierul Ponta promitea ca in luna iulie sa se dedice masurilor economice, declaratie criticata de numerosi analisti care considera ca acestea ar fi trebuit sa fie prioritare.

IONEL BLANCULESCU: FONDUL SUVERAN DE INVESTITII AL ROMANIEI (FSIR)

Joi, 19/07/2012

Trec anii si trec zilele peste o Romanie care se infunda din ce in ce mai mult in neperformanta economica.

Resimt aceasta realitate cruda atat companiile, cat si populatia: veniturile nu mai cresc, nici profiturile, atunci cand ele exista, numarul de falimente creste, salariile nu mai cresc, dimpotriva, somajul creste, pensiile sunt cum sunt si as mai putea continua.

Romaniei in criza ar fi trebuit sa-i fie mai bine decat in afara crizei. Cum? Prin exploatarea multelor oportunitati generate de criza.

Inchipuiti-va ca Romania concureaza in spatiul UE cu Loganul ei, alaturi de Mercedes, Peugeot, Ferrari, Seat, Skoda etc. Una este sa te afli pe un drum cu gropi, obstacole si alte manifestari ale crizei, unde concurentii au cat de cat o viteza constanta, situandu-se aproape umar la umar si alta e sa te afli pe o autostrada, in care concurenta statelor puternic industrializate din UE efectiv poate strivi rezultatele economice ale Romaniei.

Pe plan mondial, pentru a se putea impune in acest domeniu, statele si-au creat Fonduri Suverane de Investitii, care efectiv functioneaza pe principii de business, pentru tarile respective.

Numai cateva exemple: Sovereign Fund of Brasil, China Investment Corporation, Strategic Investment Fund of France, Government Investment Fund Indonezia, Italian Strategic Fund, Korea Investment Corporation, Kuwait Investment Authority, Libian Investment Authority, Nigerian Sovereign Investment Authority, Oman Investment Fund, Qatar Investment Authority, Palestine Investment Fund, Abu Dhabi Investment Authority, Emirates Investment Authority, Investment Corporation of Dubai, State Capital Investment Corporation of Vietnam si multe altele.

Majoritatea acestor fonduri suverane au fost create dupa anul 2000, in prezent operand cu mult succes in spatiul de business international, in beneficiul statelor care le detin.

Fondul Suveran de Investitii al Romaniei (FSIR) s-ar putea constitui in replica tarii noastre la ofensiva internationala in domeniu, putand fi implicat, printre altele, in atragerea de finantari pentru proiecte mari de investitii, aflate in prezent in stand by, in afara fondurilor structurale europene, a caror situatie de inghet o constatam.

Astfel, FSIR ar putea gestiona o emisiune de bonduri speciale pentru zona Golfului Persic, la o valoare cuprinsa intre 5 si 10 miliarde de dolari, care sa fie subscrisa de state gen: Emiratele Arabe Unite, Qatar, Kuwait, Oman, Bahrain, Arabia Saudita.

Banii ar putea fi investiti in marile proiecte de investitii ale Romaniei, conducand la relansarea economiei romanesti, prin repornirea motoarelor acesteia, pe intreaga ei orizontala. Numai prin efectul de multiplicare, intr-o perioada rezonabila de cativa ani, cele 10 miliarde de dolari ar putea conduce la activitate economica de 25 la 40 de miliarde, cu efecte dintre cele mai benefice asupra bugetului de stat.

Mai mult, la scadenta bondurilor, acestea ar putea fi transformate in imprumut obligatar, prin conversia bondurilor in actiuni la companiile de proiect, statele imprumutatoare urmand sa devina partener cu statul roman in investitiile finalizate, creatoare de valoare adaugata si profit, pentru toate partile implicate.

Prin aceasta modalitate financiara, deficitul bugetar al Romaniei nu va fi afectat de respective forma de imprumut.

Conditia de baza pentru a se investi in aceste proiecte, pe care FSIR o va urmari, este ca orice dolar investit sa se intoarca la un nivel mai mare decat acesta, adica respectivele tinte investitionale sa fie cu adevarat profitabile si rentabile pentru finantatori.

Pe de alta parte, FSIR ar urma sa aiba atributii dupa cum urmeaza:

- promoveaza investitiile romanesti in lume, asigurand sprijinul statului roman pentru acestea;
- atrage, negociaza, mediaza si gestioneaza relatiile cu investitorii straini in Romania;
- reprezinta organizatia specializata a statului, mandatata cu desfasurarea relatiilor de afaceri ale acestuia, atat pe plan international, cat si national.

Din acest punct de vedere, Romania va castiga foarte mult, avand in vedere ca, in prezent, practic nu exista interlocutor pentru mediul international de afaceri, care intentioneaza sa investeasca in Romania, nici pentru investitorii straini, deja prezenti, avand in vedere volatilitatea foarte mare a mediului politic, ministrii cu atributii economice schimbandu-se foarte frecvent si neasigurand un dialog eficient si constant, stabil si predictibil, pentru asigurarea infrastructurii necesare realizarii investitiilor.

Un titlu din Ziarul Financiar de miercuri imi confirma pe deplin cele expuse mai sus, pe care il redau mai jos: "Seful CEZ Romania: Daca vrei sa faci o investitie majora, de multe ori nu ai cu cine vorbi".

"Ceea ce-mi doresc este ca Romania sa-si stabileasca niste prioritati. Din 2005 de cand sunt aici am schimbat o serie intreaga de ministri si de multe ori fiecare a venit cu planul sau. Ca sa faci o termocentrala ai nevoie de patru ani, de exemplu. Practic, daca vrei sa faci o investitie majora, de multe ori nu ai cu cine vorbi, nu ai cum sa mergi mai departe cu atatea schimbari", spune Jan Veskrna, CEO-ul CEZ Romania.

Mai mult, Romania poate castiga material in mod substantial daca relatiile cu mediul de afaceri international si national se dezvolta printr-o organizatie de business specializata, cu personal cu experienta si expertiza in acest domeniu.

Prin crearea FSIR, Romania, ca stat european, poate iesi din era neperformantei economice si intra intr-o alta epoca, a performantei financiare, in care sa exploateze toate oportunitatile furnizate, in special de perioada de criza economica prelungita in care ne aflam.

Nu degeaba, din ce in ce mai mai multi cetateni ai Romaniei au inceput sa fredoneze o melodie, la moda in aceste zile fierbinti: "Vrem o tara, ca afara!", adica un stat care sa castige bani si sa creeze prosperitate, prin inteligenta economica, cu instrumente internationale, care si-au confirmat utilitatea pe plan mondial, insusite de mai toate statele lumii, rezultate economice pe care apoi sa le redistribuie catre cetatenii acestuia.

http://www.ziare.com/bani/fonduri-investitii/invitatii-ziare-com-ionel-b...

Trec anii si trec zilele peste o Romanie care se infunda din ce in ce mai mult in neperformanta economica.

Resimt aceasta realitate cruda atat companiile, cat si populatia: veniturile nu mai cresc, nici profiturile, atunci cand ele exista, numarul de falimente creste, salariile nu mai cresc, dimpotriva, somajul creste, pensiile sunt cum sunt si as mai putea continua.

Romaniei in criza ar fi trebuit sa-i fie mai bine decat in afara crizei. Cum? Prin exploatarea multelor oportunitati generate de criza.

August 9th

AVEM CONFIRMAREA, DACA MAI ERA NEVOIE!

Joi, 09/08/2012

Daca in urma cu o luna de zile publicam un material cu denumirea de mai jos, iata ca, in Ziarul Financiar, de marti, 7 august, apare confirmarea conceptului prezentat, de necesitate a reindustrializarii tarii noastre, venita din punctul zero al economiei globale, SUA, care indirect este asimilata si de Germania.

Mai jos, republic articolul in cauza si un fragment din Ziarul Financiar, fara a mai adauga alte elemente care sa fundamenteze necesitatea reindustrializarii Romaniei, ca a doua sansa a acesteia, intr-o lume complexa si plina de interese.

Consider ca aceasta confirmare din partea SUA si indirect a Germaniei, este pe deplin elocventa, iar cei indreptatiti sa actioneze, o pot face!

Daca in urma cu o luna de zile publicam un material cu denumirea de mai jos, iata ca, in Ziarul Financiar, de marti, 7 august, apare confirmarea conceptului prezentat, de necesitate a reindustrializarii tarii noastre, venita din punctul zero al economiei globale, SUA, care indirect este asimilata si de Germania.

Iulie 12th

TVA LA INCASARE - PREA FRUMOS SA FIE ADEVARAT

Joi, 12/07/2012

 Guvernul a anunţat, zilele trecute, că intenţionează să implementeze câteva dintre măsurile pe care mediul de afaceri le solicită de multă vreme, cum ar fi TVA de 9% în industria de morărit şi panificaţie şi plata TVA la momentul încasării facturii.
     Ministrul agriculturii Daniel Constantin speră ca "Ministerul Finanţelor să susţină foarte bine în faţa FMI această propunere, care nu trebuie privită ca o propunere socială de scădere a preţului la pâine". Oficialul a adăugat că, prin aplicarea acestei măsuri, autorităţile urmăresc aducerea la suprafaţă a "economiei gri". În cazul în care nivelul redus de TVA nu va fi aplicat chiar din acest an, bugetul pe 2013 va fi cu siguranţă construit pe o astfel de măsură.
     În ceea ce priveşte plata TVA la momentul încasării facturii, premierul Victor Ponta a anunţat că aceasta va fi aplicată pentru sume în cuantum de până la 500.000 euro, condiţia fiind ca plăţile să fie efectuate prin bancă.
     Pentru implementarea ambelor măsuri fiscale, este nevoie de acordul Fondului Monetar Internaţional (FMI).
     Oamenii de afaceri sunt încântaţi de iniţiativele Executivului şi, în acelaşi timp, sceptici că acestea vor fi cu adevărat puse în aplicare.
     * Ionel Blănculescu: Măsuri excepţionale, pe care ne-am plictisit să le cerem
     Măsurile pe care Executivul intenţionează să le ia sunt foarte bune, potrivit lui Ionel Blănculescu, secretarul executiv al Consiliului Consultativ pentru Mediul de Afaceri, care ne-a declarat: "Plata TVA la momentul încasării facturii este o măsură excepţională, care va permite funcţionarea optimă a sectorului economic şi pe care ne-am plictisit de când o cerem. Este prea bună ca să se întâmple".
     Domnia sa este sceptic în ceea ce priveşte aplicarea acestei măsuri, întrucât va fi nevoie ca FMI să-şi dea acceptul: "Dacă FMI a garantat planul de austeritate, pe care eu de la început l-am considerat eronat, dacă a girat, printre altele, plata TVA la accize, care este o aberaţie fiscală, şi alte astfel de măsuri, este clar că va garanta şi în continuare plata TVA la facturare. Dacă se va face o simulare şi se va observa că această măsură ar putea afecta bugetul de stat, este evident că FMI nu va accepta implementarea sa".
     În prezent, pentru achitarea TVA la facturare, sunt utilizaţi bani de la furnizori sau de la bănci, "producând tot felul de distorsiuni în actul economic".
     Ionel Blănculescu consideră că, deşi iniţiativa este bună, nu am putea avea în acest an TVA de 9% în sectorul de morărit şi panificaţie: "În 2012 ar putea fi doar un proiect pilot, pe un singur produs, urmând ca la anul să avem TVA redusă la toate produsele din domeniu".
     * Cristian Pârvan: Nu vom avea TVA la încasare din august, pentru că este vacanţă parlamentară
     Plata TVA la încasare nu va putea fi făcută începând de la întâi august, cum a afirmat premierul Ponta, întrucât pentru acest lucru este necesară o Ordonanţă de Urgenţă, iar acum este vacanţă parlamentară, consideră Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). Domnia sa ne-a declarat: "Se aruncă pe piaţă diferite măsuri pozitive, le comentăm, ne batem capul cu ele, dar nimeni nu ştie dacă vor fi aplicate sau nu. De cele mai multe ori, rămân la stadiul de discuţii. În orice caz, când vom discuta bugetul pe 2013, va trebui ca toate aceste lucruri să fie prinse în anexele bugetului, pentru ca măcar anul viitor să poată fi implementate".
     Cristian Pârvan spune că va trebui să avem o fiscalitate adecvată, altfel nu vom putea îndeplini condiţiile Pactului Fiscal pe care l-am semnat şi vom fi penalizaţi de UE.
     În acest sens, potrivit domniei sale, sunt necesare o analiză de ansamblu şi o simulare, pentru a vedea ce se poate face în fiecare dintre segmentele fiscalităţii.
     * Ovidiu Nicolescu: TVA la încasarea facturii înseamnă eliminarea unor cheltuieli fără acoperire
     TVA la încasarea facturii înseamnă eliminarea unor cheltuieli fără acoperire şi a necesităţii unor credite, diminuarea unui blocaj financiar şi dobândirea unor resurse suplimentare, ne-a spus Ovidiu Nicoles­cu, preşedintele Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).
     Domnia sa consideră că abordarea unora dintre măsurile solicitate de mediul de afaceri dovedeşte receptivitatea Executivului la necesităţile sectorului.
     Ovidiu Nicolescu şi-a arătat speranţa că implementarea TVA de 9% la produsele de panificaţie se va reflecta în diminuarea preţurilor şi, res­pectiv, în creşterea cererii.
     * Aurelian Dochia: Modificarea TVA trebuie gândită cu mare atenţie
      Modificările legislaţiei cu privire la TVA trebuie gândite cu mare atenţie, în special reducerea acesteia pentru produsele de morărit şi panificaţie, este de părere analistul economic Aurelian Dochia. Domnia sa consideră că, în prezent, nu există spaţiul necesar pentru astfel de măsuri. Este posibil ca Fondul Monetar Internaţional (FMI) să accepte iniţiativele, dacă Guvernul va reuşi să îl convingă că acestea nu au efecte negative asupra veniturilor bugetare, însă este puţin probabil ca acest lucru să se întâmple, ne-a explicat Aurelian Dochia. "FMI nu este interesat de structura bugetului, ci ca acesta să se afle în echilibru. Dacă Guvernul reuşeşte să îl convingă de menţinerea echilibrului în condiţiile adoptării măsurilor cu privire la TVA, atunci este posibil să accepte. Sunt sceptic, însă, că acest lucru se va întâmpla", ne-a declarat domnia sa.
     Reducerea TVA la 9% pentru anumite categorii de produse trebuie analizată atent, pentru că este dificil de revenit asupra ei, în cazul în care nu produce efectele aşteptate, arată analistul economic.
     * Laurian Lungu: Încasarea TVA la plata facturii este benefică, în special pentru IMM-uri
     Încasarea TVA la plata facturii ar avea un impact pozitiv asupra economiei, în special pentru sectorul companiilor mici şi mijlocii, este de părere Laurian Lungu, managing partner "Macroanalitica". Domnia sa ne-a declarat: "Dacă punem în balanţă costurile şi beneficiile introducerii acestei măsuri, primele vizând momentul încasării TVA la buget, iar beneficiile, reducerea poverii pentru companii, vom observa că efectele pozitive le depăşesc pe cele negative. Sunt multe IMM-uri care se află în blocaje generate de neîncasarea facturilor pentru care trebuie să plăteas­că TVA şi care riscă să intre în insolvenţă din această cauză. Amânarea plăţii pentru momentul încasării facturilor reprezintă un sprijin important pentru companiile care se confruntă cu probleme legate de fluxule de numerar". Măsura are şi un efect pozitiv indirect, aceste companii rămânând în piaţă şi continuând să plătească taxe, arată economistul.
     În schimb, reducerea TVA pentru produsele de morărit şi panificaţie poate să aibă un impact neutru sau, chiar, negativ asupra încasărilor bugetare, atrage atenţia Laurian Lungu. "Există o probabilitate foarte mare ca veniturile la buget să scadă, chiar şi în condiţiile aducerii unei părţi semnificative din economia nefiscalizată la suprafaţă", consideră domnia sa, care este de părere că există alte mijloace care pot fi folosite pentru combaterea evaziunii fiscale. 

http://www.bursa.ro/oamenii-de-afaceri-tva-la-incasare-prea-frumos-sa-fi...

 Guvernul a anunţat, zilele trecute, că intenţionează să implementeze câteva dintre măsurile pe care mediul de afaceri le solicită de multă vreme, cum ar fi TVA de 9% în industria de morărit şi panificaţie şi plata TVA la momentul încasării facturii.

Iulie 10th

CE II CER OAMENII DE AFACERI LUI VICTOR PONTA

Marti, 10/07/2012

Rambursări de TVA transparente şi rapide, debirocratizarea fondurilor europene şi concentrarea pe domeniile strategice ale economiei. Ce soluţii văd miniştrii?
 

Eliminarea evaziunii fiscale, susţinerea sectoarelor strategice din economie, debirocratizarea legilor pentru fonduri europene şi IMM-uri au fost cele mai importante probleme pe care oamenii de afaceri din România i le-au prezentat lui Victor Ponta ieri în cadrul primei întâlnirii ce a avut loc la Camera de Comerţ şi Industrie a României dintre premier, mediul de afaceri şi Consiliul Consultativ de la instalarea noului guvern.

"Economia din România şi în special mediul de afaceri au nevoie de o operaţie chirurgicală. Noi ţinem în viaţă companii moarte cărora nu le mai putem da aspirină la infinit. Nu suntem handicapaţi, ca să cerem Guvernului să ne ajute, dar se impune o mai bună comunicare, în care să nu ne mai lovim de răspunsuri negative", a spus omul de afaceri Ion Ţiriac. De asemenea, el le-a mai cerut premierului Victor Ponta şi miniştrilor săi să vină cu soluţii pentru îmbunătăţirea infra­structurii.

"Principalul meu scop este să vin în ajutorul mediului de afaceri. Nu vreau ca Guvernul să reprezinte un duşman sau obstacol pentru acesta, ci un adevărat sprijin, care să le poată oferi angajatorilor cadrul necesar pentru o plată legală a salariului şi crearea unor noi locuri de muncă. Nu bătălia politică din acest moment este preocuparea mea numărul unu, ci atragerea investitorilor şi concentrarea pe redresarea economiei", a declarat Ponta.

Ca răspuns la problemele ridicate, Ionel Blănculescu, membru al Consiliului Consultativ, a spus că există deja un set de 37 de propuneri pentru premier gata pentru a fi implementate chiar începând cu ziua de mâine. "Venim cu 37 de soluţii pragmatice, realiste, care pot fi implementate în privinţa evaziunii fiscale, a absorbţiei fondurilor europene şi a relansării economiei, pe termen scurt însă", a precizat acesta.

În ceea ce priveşte birocraţia din România, angajatorii marilor companii de pe plan local spun că implementarea programelor de fonduri europene, în special în agricultură, este un proces care necesită foarte multe etape complicate, care nu reuşeşte decât să aducă dezavantaje mediului de afaceri şi implicit economiei ţării. În replică, ministrul mediului Rovana Plumb a menţionat faptul că a propus deja reducerea timpului de filtrare a investiţiilor, prin care durata evaluării strategiei de mediu să scadă de la 3 luni cât este în prezent până la o lună şi jumătate, precum şi a procedurii de evaluare a impactului de mediu de la două luni la o lună.

"Pe lângă aceste propuneri, cred că este important să menţionez faptul că am în vedere şi alte două aspecte - descentralizarea în ceea ce priveşte emiterea autorizaţiilor la nivelul judeţelor, în aşa fel încât să puteţi intra rapid în posesia documentelor, precum şi a simplificării procedurilor pentru fonduri europene", a adăugat Plumb. Potrivit ei, taxa de mediu se află încă în proces de analiză şi cu toate că Guvernul ar trebui să intre în vacanţă, acesta va emite o verificare a modului de operaţionalizare, în aşa fel încât investiţiile şi crearea unor noi locuri de muncă să poată fi demarate cât mai curând.

Printre problemele spinoase prezentate de oamenii de afaceri se numără şi nivelul ridicat al evaziunii fiscale, aminitit de Radu Timiş, fondatorul grupului Cristim, cel mai mare producător de mezeluri de pe piaţa locală. Acesta spune că dacă taxele vor continua să fie plătite numai de companiile mari, acestea vor ajunge să dispară de pe piaţă, lăsând loc evazioniştilor şi ajungând să afecteze în final furnizorii. "Problema majoră pe care eu am identificat-o anul acesta este evaziunea fiscală. TVA de 24% reprezintă o tentaţie foarte mare pentru neplata ei. Numai săptămâna trecută au intrat în ţară 30 de tiruri de carne care nu au plătiti taxele aferente. În ritmul acesta, companiile mari riscă să cadă în cap, în curând nu vom mai avea profitabilitate şi singurii care vor rămâne pe piaţă sunt evazioniştii. Rugămintea mea este ca pe viitor, dacă se decide scăderea TVA, să analizaţi foarte bine modul în care se recuperează ea şi să ne informaţi", a spus Timiş.

În ceea ce priveşte o viitoare scădere a TVA, Ionel Blănculescu a afirmat faptul că cel puţin până la sfârşitul acestui an o propunere în acest sens nu se regăseşte în setul de 37 de soluţii, din cauza nefezabilităţii bugetului pentru anul 2012.

"Cu toate că am fi vrut să venim cu o propunere pentru scăderea TVA-ului, ea nu ar fi putut fi implementată până la sfârşitul lui 2012. Am vrut ca premierul să ţină cont de nişte soluţii realiste, care să poată fi puse în aplicare chiar de mâine şi nu să îl aglomerăm cu propuneri dragi nouă, de altfel, dar care nu se pot concretiza", a explicat Blănculescu.

 http://www.zf.ro/eveniment/ce-ii-cer-oamenii-de-afaceri-lui-victor-ponta-9820422

Rambursări de TVA transparente şi rapide, debirocratizarea fondurilor europene şi concentrarea pe domeniile strategice ale economiei. Ce soluţii văd miniştrii?
 

ADIO, PLATI CU VALIZA? PATRONII PROPUN LIMITAREA TRANZACTIILOR CASH LA 2.000 EURO

Marti, 10/07/2012

Oamenii de afaceri i-au prezentat, joi, premierului Victor Ponta o lista cu 37 de propuneri de masuri care pot ajuta la relansarea economiei. Acestia cred ca principala problema, in momentul de fata, o constituie evaziunea fiscala si de aceea au propus un intreg pachet de masuri.

Una dintre cele mai interesante vizeaza limitarea platilor cash in economie la 2.000 euro, o idee inspirata din masurile luate de Guvernul Italiei, care recent a interzis platile cash mai mari de 1.000 de euro.

“Este o masura care poate fi luata si maine. In economia romaneasca sunt rulate sume uriase de bani cash care stimuleaza evaziunea fiscala”, a declarat Ionel Blanculescu, secretarul Consiliului Consultativ pentru mediul de afaceri, pentru DailyBusiness.ro.

Trebuie sa evitam pe viitor achizitiile de masini, case etc cu bani cash, la valizaIonel Blanculescu, secretar general Consiliul Economic

“Daca limitam platile cash la echivalentul a 2.000 de euro, statul va putea monitoriza mai bine tranzactiile, astfel ca si impozitele si taxele vor fi incasate asa cum este normal”, afirma consultantul.

Pe urmele facturilor false

O alta propunere interesanta propusa joi premierului o reprezinta monitorizarea stricta a facturilor emise in economie de catre un centrul special constituit la ANAF.

“Trebuie sa realizam o infrastructura care sa ne permita oricand sa intram pe un program special si sa vedem daca factura este reala sau nu. La fel cum exista programe de iPhone care iti verifica validitatea unui card, trebuie sa putem sa vedem instant daca factura este legala sau falsa”, a spus Blanculescu.

Asta in conditiile in care, in prezent, economia este inundata de facturi false, emise de firme de tip “cosciug”.

“O boala grea de care economia poate scapa foarte usor”, crede consultantul.

Bannerele anti-evaziune

O alta propunere inaintata premierului de Consiliul Economic vizeaza inasprirea sanctiunilor pentru firmele care nu elibereaza bon fiscal.

“Trebuie sa introducem obligativitatea eliberarii acestuia si sa impunem noi sanctiuni. De la amenda penala la inchiderea firmei. In prima faza am propus ca firma care este prinsa ca face evaziune sa fie obligata sa afiseze un banner urias pe care sa scrie cu litere de-o schioapa ca a fost inchisa pentru evaziune. Trebuie masuri soc”, a spus Blanculescu.

Tot la acest capitol, oamenii de afaceri au reluat propunerea privind introducerea obligativitatii conectarii caselor de marcat la un server dedicat al ANAF prin care sa poate fi monitorizate, astfel, toate tranzactiile din economie.

Firme private de control

O alta masura interesanta propusa de Consiliul Economic premierului Victor Ponta o constituie cesionarea activitatii de control in Portul Constanta catre o firma specializata.

“In port avem evaziune anuala de 3-4 miliarde de euro. Am propus ca toate containerele care ajung in tara sa fie scanate de o firma specializata din Occident, desemnata in urma unei licitatii si care sa fie platita cu procent din descoperirile realizate. Nu putem scapa astfel de uriasa evaziune din operatiunile de import-export”, spune Blanculescu.

Ne vom imprumuta de la arabi

Dincolo de propunerile anti-evaziune, oamenii de afaceri i-au prezentat premierului si alte masuri cu caracter macroeconomic care ar urma sa fie puse in practica de anul viitor.

Printre acestea se afla instituirea unui fond suveran de investitii al statului, dupa modelul celor din statele arabe, care sa se implice in procesul de reindustrializare a tarii. 

Oamenii de afaceri au mai propus, printre altele, lansarea unei emisiuni de obligatiuni catre lumea araba, care sa adune 5-10 miliarde de euro, bani care urmeaza sa fie folositi pentru investitii in proiecte strategice, de la drumuri la centrale electrice etc.

Obligatiunile ar urma sa fie lansate pe termen scurt, de 3-4 ani, urmand ca la scandenta sa fie convertite in actiuni la societatile care vor administra investitiile.

“Toate cele 37 de propuneri facute de mediul de afaceri sunt fezabile si pot fi implementate dupa un calendar care urmeaza sa fie discutat cu Guvernul”, a mai spus Blanculescu.

http://www.dailybusiness.ro/stiri-companii/adio-plati-cu-valiza-patronii...

Oamenii de afaceri i-au prezentat, joi, premierului Victor Ponta o lista cu 37 de propuneri de masuri care pot ajuta la relansarea economiei. Acestia cred ca principala problema, in momentul de fata, o constituie evaziunea fiscala si de aceea au propus un intreg pachet de masuri.