AVEM CONFIRMAREA, DACA MAI ERA NEVOIE!

Share this
Joi, 09/08/2012

Daca in urma cu o luna de zile publicam un material cu denumirea de mai jos, iata ca, in Ziarul Financiar, de marti, 7 august, apare confirmarea conceptului prezentat, de necesitate a reindustrializarii tarii noastre, venita din punctul zero al economiei globale, SUA, care indirect este asimilata si de Germania.

Mai jos, republic articolul in cauza si un fragment din Ziarul Financiar, fara a mai adauga alte elemente care sa fundamenteze necesitatea reindustrializarii Romaniei, ca a doua sansa a acesteia, intr-o lume complexa si plina de interese.

Consider ca aceasta confirmare din partea SUA si indirect a Germaniei, este pe deplin elocventa, iar cei indreptatiti sa actioneze, o pot face!

REINDUSTRIALIZAREA, A DOUA SANSA A ROMANIEI

Miercuri, 11/07/2012

Criza economica mondiala a aratat ca statele puternic industrializate au reusit sa infrunte efectele acesteia cu mult mai eficient decat omoloagele lor, slab industrializate, bazandu-se pe politici industriale extrem de bine structurate si ancorate in realitatea economica globala.

Exemplul Germaniei este elocvent, care pe langa faptul ca a suportat cel mai slab impact in anii dificili ai crizei, 2009-2011 si-a asumat si responsabilitatea salvarii financiare a Uniunii Europene, partea putreda a acesteia, apartinand zonei euro.

Romania a avut sansa ei, pe care a irosit-o, criza de sistem de dupa 1989, generand un amplu proces de dezindustrializare, urmat de un altul de delocalizare.

A avut loc un proces primitiv si rudimentar, de-a lungul a cel putin 15 ani, de externalizare prin privatizare si vanzare a infrastructurii industriale a Romaniei, in contradictie cu alte state, gen Polonia si Cehia, campionii Europei Centrale si de Est, in ceea ce priveste performanta economica, in special a companiilor de stat.

Daca in acest tip de state, politica de consolidare industriala, de intarire a companiilor de stat, in special din domeniul energetic, minerit, productie de petrol si gaze naturale sau de combustibili, a devenit regula, conferind rezultatele cunoscute, considerate deja model si referinta pentru celelalte state din regiune, in Romania s-a transformat in exceptie, aruncand economia tarii intr-un con de umbra nemeritat.

Inalta tehnologie, a doua sansa a industriei romanesti

Ca intotdeauna insa, exista si o a doua sansa, chiar si pentru state si inca cu o probabilitate mare de reusita, ca urmare a dezvoltarii explozive a tehnologiilor industriale, de ultima ora, care face posibila demararea unui nou si amplu proces de reindustrializare a Romaniei, selectiv, in acele sectoare de activitate cu valoare mare adaugata.

Mai mult, inalta tehnologie permite realizarea acestui proces cu costuri cu mult mai reduse decat in conditiile in care s-a efectuat pentru prima data in Romania industrializarea, in care colosii de otel si beton erau construiti cu eforturi mari financiare, de multe ori in detrimentul vietii si nivelului de trai al cetatenilor tarii noastre. De asemenea, unitatea de timp pentru executie este infinit mai redusa, de la ani si zeci de ani in trecut, la luni de zile in prezent.

Desigur, reindustrializarea nu trebuie realizata de-a valma, ci in baza unor analize clare de oportunitate si fezabilitate, in acele domenii recunoscute de piata globala, in care valoarea adaugata este mare, cum ar fi: masini si echipamente, electrice, electronice, medicale, utilaje pentru productia agricola, in special pentru prelucrarea acesteia, echipamente si utilaje de foraj, explorare si exploatare petroliera, industria miniera, industria energetica, industria de reciclare/ecologizare/decontaminare, industria metalelor rare, resurse/zacaminte naturale, industria farmaceutica, IT&C, industria grea.

In afara procesului efectiv de reindustrializare, o preocupare insemnata trebuie acordata sinergiei, adica obtinerii unui efect maxim economic de pe urma configurarii noii arhitecturi industriale si aici as face referire la conceptul de clustere, adica de concentrari economice inteligente, durabile si eficiente. Prin aplicarea acestui concept inovator, clusterul, se va putea obtine efectul maxim din concentrari industriale, prin reducerea costurilor de operare si exploatarea oportunitatilor generate de acest tip nou a amplasare industriala.

Nu ar trebui neglijate, in noua structura reindustrializata a tarii, zonele defavorizate, care ar trebui sa fie recreate, redimensionate, desigur cu inlaturarea aspectelor negative, de tip speculatoriu, care au intervenit la prima incercare de repunere a acestora pe harta economica a tarii.

Si nu in ultimul rand, o atentie deosebita trebuie acordata factorului de multiplicare, reindustrializarea fiind obligata sa genereze un astfel de efect, multiplicatoriu, pe orizontala economiei romanesti, atat in amontele, cat si in avalul acesteia,putand ajunge la de 2,5 ori la 4 ori, valoarea initiala investita in intreg procesul.

Ar fi optim ca reindustrializarea Romaniei sa se efectueze mai mult prin investitii publice, decat private, avand in vedere perioada economica dificila pe care o traversam, chiar si prin parteneriatul public privat. Efortul investitional ar putea sa fie in prima faza la un nivel de 10 miliarde de euro, care ar putea fi asigurat prin sistemul de credite obligatare, adica emisiuni speciale de obligatiuni, bonduri, pentru anumite zone bogate ale lumii, cum ar fi zona Golfului Persic, urmate la data scadentei de conversia acestora in actiuni la companiile de proiect, fara a afecta deficitul bugetar, dimpotriva.

Economia SUA, cea mai mare a lumii, a intrat în proces de reindustrializare.

Autor: Bogdan Cojocaru / Ziarul Financiar

Cea mai mare economie a lumii explicată într-un grafic simplu

Într-un studiu intitulat "Revoluţia reindustrializării", analiştii de la ING arată că după ultima recesiune "creşterea econo­mică este susţinută mai ales de producţia industrială, iar pe piaţa muncii a fost observată o creştere inedită a numărului locurilor de muncă din industrie, exact opusul a ceea ce s-a putut observa în timpul ciclurilor economice anterioare".

În actualul ciclu economic, sectorul serviciilor a adus un aport mic la creşterea economică, pe când sectorul construcţiilor a frânat chiar, uşor, revenirea, spun analiştii. Revirimentul industriei americane se explică în primul rând prin eforturile administraţiei conduse de preşedintele Barack Obama de a impulsiona exporturile. Astfel, livrările în străinătate au acum un aport de 13,5% din PIB, comparativ cu 9% în 1995. Apoi, companiile americane au un avantaj competitiv care rezultă din accesul la energie ieftină, în principal mulţumită dezvoltării exploatărilor de gaze de şist.

Nemţii se simt frustraţi de reindustrializarea Americii

BDI, federaţia industriilor germane - exporturile germane sunt printre cei mai puternici concurenţi ai exporturilor ame­ricane -, a atras de mai multe ori atenţia guvernului de la Berlin asupra acestui factor care îmbunătăţeşte competitivitatea. Com­paniile germane mici şi mijlocii, campionii exporturilor, îşi văd în prezent facturile la electricitate crescând din cauza politicii Berlinului de a renunţa treptat la energia nucleară.

În ultimul rând, printre companiile americane există tendinţa de a muta mijloacele de producţie în propria ţară din statele în care îşi concentrau producţia pentru a beneficia de costurile reduse ale forţei de lucru. Companiile sunt frustrate de costurile mai mari acum cu transportul şi logistica şi chiar de scumpirea forţei de muncă.

Această tendinţă se regăseşte mai ales în rândul unor companii precum producătorii de motoare masive, al căror personal se concentrează mai mult pe asigurarea bunei funcţiuni a liniilor de montaj automate decât pe asamblarea pieselor, aşa cum este cazul, de exemplu, la producătorii de electronice. Companiile din prima categorie precum General Electric (GE) şi Caterpillar investesc tot mai mult în SUA, unde găsesc forţa de lucru calificată de care au nevoie şi unde sunt mai aproape de clienţi.

"Cu toată tehnologia pe care o avem acum în uzine, factorul cost al muncii a devenit o componentă relativ minoră. În urmă cu zece ani era total diferit", a explicat Jeff Immelt, directorul executiv al GE. Şi tocmai din cauza acestei tehnologizări a industriei reindustrializarea SUA nu contribuie semnificativ la reducerea ratei şomajului.

El a adăugat că efectele cele mai grave ale distrugerii bunăstării urmează să se facă simţite, mai ales în comportamentul consumatorilor.

O altă incertitudine care riscă să erodeze încrederea consumatorilor şi a afacerilor este legată de politica fiscală. Mai multe scutiri de taxe vor expira la sfârşitul anului, când vor fi activate şi reduceri de cheltuieli automate, care îşi vor pune cu siguranţă amprenta asupra revenirii economice. De aceea Obama a propus prelungirea reducerilor de taxe pentru toţi, cu excepţia celor care au venituri anuale mai mari de 250.000 de dolari. Republicanii, partidul de opoziţie, vrea prelungirea scutirilor de taxe pentru toată lumea.