"BANCILE SE CONCENTREAZA PE LEGEA DARII IN PLATA, IN LOC SA SE UITE SPRE ALTE SECTOARE"- BURSA

Share this
Luni, 07/03/2016

 Băncile îşi focalizează preocupările, energia şi timpul ca să repare Legea dării în plată, pe care nici noi nu o agreăm în forma actuală, în loc să-şi concentreze atenţia spre alte sectoare decât construcţiile de case (desigur, şi ele extrem de importante), cum ar fi exporturile, este de părere Mihai Iones¬cu, secretarul general al Aso¬ciaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR).

     Domnia sa ne-a precizat: "În această perioadă, exportatorii sunt interesaţi de pieţele extra-comunitare, unde livrările de mărfuri, fie că vorbim de America Latină, Asia, Africa sau Orientul Mijlociu, necesită o finanţare substanţială, ca urmare a distanţelor mari faţă de ţara noastră, şi de garanţii pentru riscul comercial, unde aşteptăm implicarea Eximbank".

     Mihai Ionescu apreciază intervenţia statului în "războiul" dării în plată, dar consideră că era de aşteptat ca un guvern tehnocrat să aibă o intervenţie mai tranşantă şi încă de la începutul "luptei".

     Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Executivului, a spus, săptămâna trecută, că Guvernul susţine caracterul social al legii. Potrivit lui Dan Suciu, Ministerul Finanţelor Publice consideră că extinderea prevederilor acestui act normativ la creditele acordate prin Programul "Prima casă" nu ar fi benefică din perspectivă socială, întrucât majoritatea acestor debitori nu se află în imposibilitate de plată. Purtătorul de cuvânt al executivului a mai spus: "Guvernul sus-ţine ca legea dării în plată să-şi păstreze şi chiar să-şi consolideze caracterul social, care a stat la baza acestui proiect de lege şi a fost exprimat ca atare în expunerea de motive, când a apărut în dezbaterea Parlamentului. 

     Este un punct la care Guvernul ţine foarte mult, acest caracter social poate fi un răspuns pentru multe din provocările la care legea nu răspunde în acest moment sau care creează dificultăţi în interpretarea sau în efectele pe care le va avea această lege". 

     Suciu a precizat că punctele de vedere ale ministerelor vor fi prezentate în Camera Deputaţilor atunci când proiectul legislativ va intra în dezbatere la comisia de specialitate.

     Conform lui Mihai Ionescu, exportatorii nu au, "apriori, o problemă împotriva acestei legi", pentru că nu îi afectează în mod direct: "Ţinând cont de influenţele macro-economice pe care le va avea legea, în forma sa actuală, suntem interesaţi să nu existe perturbaţii în piaţa monetară şi valutară a ţării (majorări de dobânzi şi deprecieri de monedă) din cauza acestei reglementări.

     Pe plan social, toată lumea o sus¬ţine, dar în momentul în care băncile vor fi obligate să reacţioneze în domeniul creditării, atunci va fi tulburată piaţa monetară (dobânzile) şi se va schimba interesul bancar", consideră reprezentantul ANEIR. 

     * Blănculescu: "Nu putem discuta, profesional, despre impactul legii, pentru că ea nu va exista la noi"

     Nu putem discuta, în mod profesional, despre impactul pe care l-ar avea Legea dării în plată în economia autohtonă, pentru că această lege, aşa cum este acum, nu va exis¬ta niciodată pe piaţa noastră, opinează analistul economic Ionel Blănculescu.

     Domnia sa ne-a precizat: "Din punct de vedere legal, fundamentul dării în plată este operaţiunea juridică de restrângere a unui împrumut prin care se transferă dreptul de proprietate şi se stinge debitul. Ani de zile, cât am condus AVAB (n.r. Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare), am lucrat cu darea în plată, care era permisă prin lege specială.

     Eu garantez că Legea dării în plată nu va intra în vigoare în Ro¬mâ¬nia sau va cădea la Curtea Constituţională, după ce o bancă va ridica excepţia de neconstituţionalitate, în cadrul unui proces.

     De ce spun asta? Transferul dreptului de proprietate se face cu manifestarea voinţei din partea celor două părţi, pentru că, în Româ¬nia, proprietatea este garantată. Din punct de vedere legal, vânzătorul şi cumpărătorul îşi produc trans¬ferul de proprietate în mod constituţional. Conform legii, în forma sa actuală, împrumutatul îşi manifestă dorinţa, dar împrumutatorul - nu, intrarea în proprietate realizându-se fără acceptul său. Nimeni nu poate obliga pe cineva să intre în proprietatea cuiva. Este ca şi cum am obliga, prin lege, toate fetele în vârstă de 18 ani să se căsătorească. Acest lucru nu este posibil, este neconstituţional, fiind afectat dreptul la viaţă.

     Legea dării în plată nu este aplicabilă. Ca să se poată aplica, trebuie să nu fie retroactivă şi să se facă prin voinţa părţilor.

     Aşa cum este acum, ea nu va produce efecte, este utopică, pentru că forţează transferul dreptului de proprietate, şi va cădea la Curtea Constituţională, când prima bancă va contesta în instanţă notificarea clientului de dare în plată şi va ridica excepţia de neconstituţionalitate. De aceea nu putem vorbi de un impact pe piaţă". 

     Domnul Blănculescu ne-a spus că, acum, în sistemul bancar, se manifestă un impact emoţional pe termen scurt, prin înăsprirea condiţiilor de creditare: "Sunt măsuri semnal, cu direcţie clară pentru legiutor, un semnal de avertizare timpurie, pentru ca să nu aprobe aceas¬tă lege. Nu vorbim aici nici despre concepţia băncilor, nici despre opinia populistă, ci, din punct de vedere legal, legea nu este solidă şi aplicabilă. În acest context, nu are rost să facem risipă de energie, ca să discutăm efecte ce nu vor exista".

     Mediul de afaceri nu poate susţine o lege care intervine în contracte, întrucât, ulterior, în aceeaşi bază, pot fi date legi care să conducă la intervenţia în orice alte contracte, după cum ne-a spus, săptămâna trecută, Cristian Pârvan, secretarul general ala Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

     Domnia sa ne-a explicat: "Nu vorbesc de Darea în plată în speţă, ci de principiul legii în sine. Dacă este vorba să se intervină în contracte, atunci mediul de afaceri nu poate susţine o astfel de lege. Eu nu contest că oamenii au parţial dreptate. Băncile au greşit radical prin poziţia luată, iar acum se încearcă adoptarea acestei legi. De la început dialogul a fost viciat de poziţia băncilor. Însă trebuie găsite soluţii corecte care să nu-i încurajeze pe speculatori".

     Mediul de afaceri face parte, alături de deponenţi şi de clienţii performanţi, din acea "voce tăcută" care nu s-a exprimat până acum pe textul acestei legi, după cum consideră Sergiu Oprescu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

     Sistemul bancar şi-a expus vehement, în mai multe rânduri, punctul de vedere împotriva textului legis¬lativ, propunând şi unele măsuri de modificare a proiectului, cu care iniţiatorii nu sunt de acord.

     Lunea trecută, legea a trecut de plenul Seanatului, cu unanimitate de voturi şi cu două amendamente - plafon de 150.000 de euro la valoarea de contractare a creditelor şi condiţia ca ipoteca să fie pusă asupra locuinţei achiziţionate. 

     În următoarea perioadă, legea urmează să intre la vot în Comisia juridică din Camera Deputaţilor şi, ulterior, în plenul Camerei, care este for decizional. 

     FLORIN GEORGESCU, BNR:
     "Intervenţia statului în funcţionarea liberă a pieţei se impune să fie cât mai redusă"
     Intervenţia statului în funcţionarea liberă a pieţei se impune să fie cât mai redusă, este de părere Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR).
     Domnia sa a scris, pe blogul BNR, că, în contextul actual, decidenţii politici pot opta pentru susţinerea Legii dării în plată, însă cu o serie de modificări: "Amendamentele se impun pentru a asigura claritate şi funcţionalitate legii, a evita birocraţia. Totodată, se impun câteva amendamente pentru a orienta sprijinul numai către cetăţenii cu credite pentru locuinţe, a căror situaţie financiară a fost sever afectată de criză şi care nu mai pot plăti ratele la bănci, excluzându-i pe cei care, din motive subiective, nu mai vor să plătească datoriile la bănci. Forma finală a legii trebuie să asigure menţinerea stabilităţii financiare în România".
     Printr-o lege specială ca aceea a dării în plată, poate fi reechilibrat un contract, în condiţiile în care executarea acestuia a devenit excesiv de oneroasă pentru debitor, din cauza unor circumstanţe excepţionale, cum ar fi degradarea stării materiale a acestuia, care poate justifica asigurarea unei protecţii suplimentare a debitorului, susţine domnul Georgescu, precizând: "Dar această recalibrare a contractului trebuie să respecte garanţiile constituţionale atât ale creditorului, cât şi ale debitorului, inclusiv manifestarea acordului de voinţă a părţilor".
     Pentru ca Legea dării în plată să se circumscrie strict caracterului său social, este necesar ca, la nivelul Camerei Deputaţilor, să fie adoptate şi alte amendamente pe lângă cele două introduse în Senat. Acestea ar putea presupune ca bunul imobil să fie locuit de consumator şi ca rata lunară să depăşească ponderea de 65% din venitul net al acestuia, potrivit oficialului BNR.
     Domnia sa spune că legea nu trebuie să fie imperativă, ci să se asigure posibilitatea participării voluntare a debitorului şi, respectiv, creditorului la utilizarea instrumentului dării în plată.
     "Considerăm că prin adoptarea de către forul legislativ cel puţin a acestor amendamente, Legea dării în plată se poate încadra cu rigurozitate în sfera de cuprindere a unei legi privind protecţia socială a unui anumit grup de cetăţeni". 
     În cazul neadoptării amendamentelor menţionate de mai sus, există un risc ridicat privind afectarea reputaţiei şi credibilităţii instituţiilor româneşti, deteriorarea ratingului de ţară şi înregistrarea unui impact negativ indezirabil asupra finanţelor publice, conform domnului Georgescu.
     Domnia sa a reamintit că un proiect legislativ de transpunere a Directivei Europene 17/2014 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobiliare rezidenţiale se află în dezbatere publică, având termen de aplicare cât mai curând după 21 martie 2016. "Viitoarea lege urmăreşte realizarea unei pieţe interne mai transparente, eficiente şi competitive, prin asigurarea unor contracte de credit coerente, flexibile şi echitabile pentru bunuri imobile, promovând, totodată, practici sustenabile de împrumut, incluziunea financiară şi asigurând, astfel, un nivel ridicat de protecţie a consumatorilor".

 

http://www.bursa.ro/mihai-ionescu-aneir-bancile-se-concentreaza-pe-legea-darii-in-plata-in-loc-sa-se-uite-spre-alte-s...&s=banci_asigurari&articol=292290.html