" BLANCULESCU: LEGEA SUPRAVEGHERII MACROPRUDENTIALE, DOAR DACA S-AR INSTITUI LEGEA MARTIALA"- ZIARUL BURSA

Share this
Luni, 11/04/2016

Legea de înfiinţare a comitetului macroprudenţial, întoarsă în Parlament 
     * Iohannis: "Legea instituie un nou tip de imunitate, ce excede cadrului constituţional"
       Legea care priveşte înfiinţarea Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială, prin care Guvernatorul Băncii Naţionale ar urma să-i spună Guvernului ce măsuri să adopte, a fost întoarsă, vineri, în Parlament, de preşedintele Klaus Iohannis.
     În cererea de reexaminare, şeful statului apreciază că unele dintre dispoziţiile legii sunt lipsite de previzibilitate şi de claritate.
     Documentul precizează: "Legea privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional prevede crearea unei entităţi cu atribuţii în coordonarea supravegherii macroprudenţiale la nivel naţional. În acest scop, se înfiinţează Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială, ca structură de cooperare interinstituţională, fără personalitate juridică, între Banca Naţională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară şi Guvern, al cărui obiectiv fundamental este acela de a contribui la salvgardarea stabilităţii financiare, prin consolidarea capacităţii sistemului financiar de a rezista şocurilor şi prin diminuarea acumulării de riscuri sistemice. 
     Faţă de conţinutul normativ, considerăm însă, că unele dintre dispoziţiile Legii privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional sunt lipsite de previzibilitate şi de claritate, motiv pentru care se impune reanalizarea acestora de către Parlament". 
     Iniţiativa legislativă a născut, în ultima perioadă, o serie de controverse, părerile faţă de aceasta fiind împărţite.
     Printre cei care consideră că acest comitet nu este necesar se numără economişti, oameni de afaceri, avocaţi şi nu numai.
     Unul dintre aspectele aspru criticate din lege este caracterul recomandărilor care urmează să fie făcute de această structură.
     Comunicatul trimis de Guvern, anul trecut, referitor la acest organism, menţiona: "Destinatarii recomandărilor Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială sunt fie BNR şi ASF, în calitate de autorităţi de supraveghere financiară sectorială, fie Guvernul României. În urma primirii unor astfel de recomandări sau avertizări, destinatarii au obligaţia, potrivit proiectului de act normativ, să adopte măsurile recomandate sau să întreprindă acţiuni în vederea diminuării riscurilor asupra cărora au fost avertizaţi, inclusiv în sensul emiterii de reglementări".
     Textul legislativ menţionează, de asemenea, că, dacă instituţiile vizate nu iau măsurile recomandate de Comitet, atunci acestea trebuie să emită justificări corespunzătoare.
     Unii specialişti din piaţă sunt de părere că legea este neconstituţională, arătându-se deranjaţi de imunitatea şi independenţa comitetului care urmează să fie constituit.
     Acesta ar urma să fie condus de Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), va avea rol de supraveghere a sistemului financiar naţional şi va fi format din reprezentanţi ai Băncii Centrale, Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) şi ai Guvernului.
     Organismul decizional al Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială va fi Consiliul general, format din nouă membri, respectiv: guvernatorul, prim-viceguvernatorul, cei doi viceguvernatori şi economistul-şef de la BNR, preşedintele şi prim-vicepreşedintele ASF şi doi reprezentanţi ai Guvernului, desemnaţi de premier.
     Cererea de reexaminare formulată de Klaus Iohannis sesizează: "Pentru implementarea la nivel naţional a măsurilor necesare în vederea prevenirii sau diminuării riscurilor sistemice, Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială emite recomandări adresate Guvernului, în vederea iniţierii, în condiţiile legii, a unor proiecte legislative, precum şi recomandări şi avertizări adresate Băncii Naţionale a României şi Autorităţii de Supraveghere Financiară (...). Precizăm că atât în sistemul normativ român, cât şi în cel european, recomandarea este un act care nu generează obligativitatea conformării faţă de aceasta. În acest sens, subliniem faptul că recomandările Uniunii Europene sunt acte fără caracter obligatoriu şi, prin urmare, acestea nu urmează regimul juridic prevăzut de art. 148 alin. (2) din Constituţie; pe cale de consecinţă, implementarea acestora în dreptul intern trebuie să ţină seama de reglementările interne, fără a li se acorda prioritate faţă de dreptul naţional. 
     Prin excepţie de la această concepţie, art. 4 alin. (2) din lege prevede însă obligativitatea pentru destinatarii recomandărilor şi avertizărilor emise de Comitet (ASF, BNR, respectiv Guvernul României) de a adopta măsurile corespunzătoare, inclusiv emiterea de reglementări, în vederea respectării recomandărilor sau de a întreprinde acţiuni în vederea diminuării riscurilor asupra cărora au fost avertizaţi. Totodată, potrivit aceluiaşi text, destinatarii trebuie să informeze Comitetul cu privire la măsurile adoptate sau să furnizeze o justificare corespunzătoare în cazul în care nu au adoptate astfel de măsuri. Or, în condiţiile în care noţiunea de «justificare corespunzătoare» nu este definită prin lege, din modul în care este redactată norma nu se înţelege clar pe baza căror criterii stabileşte Comitetul dacă explicaţiile înaintate de destinatari sunt sau nu justificate. 
     Introducerea sintagmei «trebuie [...], inclusiv emiterea de reglementări» (...) - care induce ideea obligativităţii promovării de către Guvern a unor acte normative - poate duce şi la concluzia că aceste dispoziţii aduc atingere atribuţiei de exercitare liberă a iniţiativei legislative de către Guvern, astfel cum este aceasta consacrată de art. 74 şi 108 din Constituţie. (...) Semnalăm că în sistemul constituţional român Guvernul răspunde politic în solidar numai în faţa Parlamentului, nefiind obligat să răspundă în faţa niciunei alte autorităţi sau entităţi publice sau private. Din aceste motive, apreciem că norma nu este suficient de clar formulată, fiind lipsită de previzibilitate. În consecinţă, considerăm că se impune o reanalizare a întregului art. 4, astfel încât să fie asigurată atât efectivitatea deciziilor Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială, în condiţiile normelor europene aplicabile, cât şi respectarea rolului Guvernului, consacrat la nivel constituţional în art. 102 din Constituţie, de realizare a politicii interne şi externe a ţării şi de conducere generală a administraţiei publice".
     Cererea de reexaminare impune şi reanalizarea prevederilor care fac referire la publicarea recomandărilor organismului de supraveghere.
     Documentul subliniază: "Referitor la recomandările şi avertizările Comitetului, considerăm că se impune o reanalizare a acestora şi sub aspectul publicităţii lor. Astfel, art. 10 alin. (2) din legea transmisă la promulgare prevede că recomandările şi avertizările emise nu se publică în cazul în care publicarea acestora poate avea repercusiuni la adresa stabilităţii financiare. Fără a pune în discuţie raţiunile avute în vedere de legiuitor la instituirea unei asemenea norme, considerăm că în situaţia în care noţiunea de stabilitate financiară nu este definită în cuprinsul legii, această prevedere ar trebui revăzută sub cel puţin două aspecte. Primul aspect vizează necesitatea înscrierii în text a unor criterii ori condiţii obiective care să justifice lipsa publicării unor asemenea acte (ceea ce ar însemna că regula ar fi cea a publicităţii, iar excepţia, caracterul nepublic). Chiar şi în aceste condiţii, în care norma nu descrie suficient de clar ipotezele avute în vedere, apreciem că şi alte autorităţi publice pot fi interesate de conţinutul acestora. Astfel, cel de al doilea aspect de analiză a acestei norme ar trebui să aibă în vedere necesitatea comunicării recomandărilor şi avertizărilor (indiferent de caracterul acestora) şi unor subiecte de drept care, prin natura competenţelor lor, pot fi puse în situaţia de a lua decizii fără o completă informare (Parlamentul - în situaţia în care dezbate un proiect de lege; Preşedintele României, în situaţia reprezentării României, a încheierii unui tratat în numele României ori chiar a promulgării unei legi elaborate ca urmare a unei asemenea recomandări sau avertizări). În plus, considerăm că se impune şi o reanalizare a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din lege, sub aspectul instituirii unui termen concret în care recomandările sau avertizările Comitetului se publică, simpla reluare a normei din Recomandarea europeană implementată (care prevede că publicarea se face în timp util) generând lipsă de previzibilitate în ordinea juridică internă".
     Şeful statului consideră necesară completarea legii în ceea ce priveşte componenţa Comitetului.
     Solicitarea precizează că, dacă în ceea ce priveşte Consiliul general şi Secretariatul, textul legislativ prevede atât componenţa, cât şi atribuţiile acestora, în ceea ce priveşte cele două comisii tehnice, legea le stabileşte numai atribuţiile, fără să cuprindă vreo referire cu privire la componenţă. Documentul adaugă: "Din această perspectivă, considerăm că se impune completarea legii în acest sens, întrucât un asemenea aspect nu poate fi acoperit prin regulamentul intern al Comitetului. În ceea ce priveşte componenţa Consiliului general, art. 8 alin. (4) instituie posibilitatea înlocuirii membrilor lui cu persoane împuternicite de aceştia, în condiţiile în care înlocuirea este justificată de motive obiective. Apreciem că această prevedere este de natură să genereze incertitudine juridică în aplicarea normei, fiind necesar să se precizeze care sunt condiţiile concrete ce pot duce la înlocuirea unui membru titular, precum şi criteriile ce trebuie îndeplinite de persoana delegată. De asemenea, în ceea ce priveşte componenţa Consiliului general, semnalăm şi faptul că soluţia pentru care a optat legiuitorul oferă ex-ante majoritatea necesară adoptării deciziilor uneia dintre autorităţile participante în cadrul Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială, situaţie în care rolul decizional al celorlalte autorităţi în cadrul acestui Comitet poate fi pus sub semnul întrebării".
     Preşedintele Iohannis evidenţiază că această lege instituie un nou tip de imunitate pentru o categorie de demnitari şi funcţionari publici.
     Cererea de reexaminare transmisă de Klaus Iohannis Parlamentului arată: "Art. 11 alin. (2) din legea transmisă la promulgare exonerează de răspundere civilă şi penală persoanele care au deţinut sau deţin calitatea de membru al Consiliului general, al unei comisii tehnice sau care lucrează sau au lucrat în cadrul secretariatului Comitetului pentru îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor legate de activitatea Comitetului, dacă aceştia au acţionat cu bună credinţă. Prin modul de reglementare al art. 11 alin. (2) se instituie un nou tip de imunitate pentru o categorie de demnitari şi funcţionari publici, imunitate ce excede cadrului constituţional, ceea ce impune o clarificare legislativă în sensul punerii de acord a recomandărilor europene în materie implementate cu reglementările interne". 
     Blănculescu: "Legea supravegherii macroprudenţiale nu poate fi aplicată la nivelul cadrului nostru legal"
     Legea supravegherii macroprudenţiale nu poate fi aplicată la nivelul cadrului legal din ţara noastră, este de părere analistul economic Ionel Blănculescu.
     Domnia sa consideră: "Această lege este reflectarea întrutotul a altei legi ciudate, o replică pe măsura ei - Legea privind darea în plată -, care - nici una, nici alta - nu se pot aplica la nivelul cadrului legal din România, iar dacă apucă să se aplice, la prima excepţie de neconstituţionalitate invocată de o parte interesată în instanţele de judecată româneşti, care ajunge la Curtea Constituţională, pică şi ajung din nou în Parlament, în procedură de restructurare şi redefinire. Am putea spune că deja ne-am obişnuit cu aceasta şi nu ne mai miră atât de tare, pare un deja-vu!
     Dacă astfel de operaţiuni ar avea loc în mediul privat, s-ar închide prin concedierea celor culpabili de acest delict profesional şi legal.
     Nefiind în mediul privat, unde numai profesionalismul, eficienţa şi corectitudinea sunt dimensiuni acceptate, iată că devine posibil a comenta aberaţii. Orice comentariu este de prisos - în niciun fel, în niciun timp, în nicio Constituţie de până acum neputând exista o astfel de suprastructură care să dicteze peste legea fundamentală în stat. Există o singură ipostază în care o astfel de lege ar putea funcţiona, şi anume dacă în statul român, membru al Uniunii Europene, s-ar institui Legea Marţială. În afara acestui cadru, nu, categoric!"
     În opinia economistului Aurelian Dochia, administrator în cadrul BRD Groupe Societe Generale, există o logică în argumentele preşedintelui, care sunt mai mult de natură juridică.
     Domnia sa consideră că este nevoie să fie identificate clarificările astfel încât legea să corespundă sistemului juridic românesc. "Şi la nivel european există o anumită ambiguitate în ceea ce priveşte obligaţia unui guvern de a ţine seama de recomandările venite din partea Comitetului Macroprudenţial. Consider că reglementările trebuie să fie armonizate cu legea românească şi cu cea europeană.
     Probabil va fi refăcut textul astfel încât iniţiativa să fie constituţională", ne-a spus domnul Dochia.
     Unii specialişti apropiaţi situaţiei subliniază că recomandările Comitetului nu au cum să fie obligatorii, acest organism reprezentând o modalitate de colaborare şi gândire instituţionalizată asupra riscurilor sistemice. Este nevoie de o astfel de structură, care are implicaţii pentru tot sistemul financiar, fiind o clonare a unei instituţii europene, ne-au spus sursele citate.
     Piperea: "Este foarte bine că s-a decis reexaminarea legii, pentru că aceasta ataca inclusiv dreptul la democraţie"
     În opinia avocatului Gheorghe Piperea, este foarte bine că preşedintele a luat decizia de reexaminare a legii, pentru că "aceasta ataca inclusiv dreptul la democraţie".
     Domnia sa ne-a precizat: "Una dintre cele mai interesante motivaţii din cererea preşedintelui se regăseşte în sesizarea care arată că recomandarea se transformă în obligaţie, încălcându-se constituţia şi denaturându-se înţelesul cuvântului «recomandare». Mai este foarte interesant că preşedintele spune că s-a creat o nouă imunitate. Având în vedere această formulă, este evident că, la un moment dat, se va pune problema neconstituţionalităţii articolului din Statutul BNR care prevede că cei din conducerea Băncii Centrale nu răspund nici civil şi nici penal în faţa legii".
     Considerând că acest Comitet Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială este un "supra-guvern", Gheorghe Piperea a solicitat, recent, Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu anticonstituţionalitatea legii supravegherii macroprudenţiale.
     Gheorghe Piperea consideră: "Legea supravegherii macroprudenţiale dă în competenţa unui comitet de nouă persoane, dintre care cinci sunt şefii de la BNR, doi sunt şefii de la ASF şi doi sunt numiţi de guvern, coordonarea gestiunii crizelor financiare. Recomandările şi avertizările acestui comitet sunt obligatorii pentru Guvern. Pentru implementarea acestor recomandări/avertizări, se pot impune şi reglementări. Unele dintre aceste recomandări şi avertizări pot avea caracter secret, ceea ce ar însemna că ele ar putea fi transmise şi instanţelor, organismelor de ordine publică, chiar şi CSAT-ului, ceea ce înseamnă că, în timp de criză financiară, ca şi în timp de criză teroristă sau de calamitate, ţara nu mai este condusă de organisme alese, ci de instituţii numite, de forţă. (...) A se observa că «recomandările şi avertizările emise nu se publică în cazul în care publicarea acestora poate avea repercusiuni la adresa stabilităţii financiare». Aşadar, sub masca atenţiei pentru stabilitate financiară, se pot emite orice fel de recomandări şi avertizări - noi nu vom şti niciodată de ce unele legi vor fi fost respinse ori modificate după recomandările comitetului şi de ce unele soluţii judiciare vor fi fost luate după aceleaşi recomandări. Nu vom şti de ce vor fi fost salvate bănci falite sau asigurători frauduloşi cu riscul falimentului şi al ruinei cetăţenilor".
     Domnia sa opinează că entitatea care urmează să fie înfiinţată ar urma să preia atribuţiile Guvernului.
     "Apreciem că modul de înfiinţare, organizare şi funcţionare a acestui organism încalcă în mod flagrant principiile, libertăţile şi drepturile fundamentale consacrate de Constituţia României, anihilând atribuţiile şi competenţele unora dintre autorităţile publice naţionale", menţionează petiţia domnului Piperea.
     Membrii acestui comitet, precum şi tehnicienii şi secretarii care lucrează pentru el, "sunt imuni la orice răspundere penală sau civilă pentru ceea ce fac (cu excepţia cazurilor de rea-credinţă)", avertizează Gheorghe Piperea în petiţia sa, întrebându-se "cine va verifica buna sau reaua credinţă în caz de recomandări/avertizări secrete?".
     Avocatul apreciază: "E o imunitate care nici măcar nu poate fi ridicată, aşa cum se întâmplă în cazul parlamentarilor şi chiar al Preşedintelui Republicii. (...) Este o imunitate de răspundere penală şi civilă similară cu cea acordată deja şefimii BNR prin Legea nr.312/2004 privind Statutul BNR. O imunitate care este cu mult, enorm de mult mai tare decât imunitatea parlamentarilor şi chiar a preşedintelului de ţară: (i) ea se extinde şi la răspunderea civilă pentru cauzarea de prejudicii, nefiind limitată la răspunderea penală; (ii) ea nu poate fi ridicată; în cel mai restrictiv caz, dacă vor fi acţionat cu rea-credinţă, macroprudenţii vor putea fi sancţionaţi civil sau penal; doar că, în sistemul nostru de drept, buna credinţă se prezumă. Iar BNR, ca şi Comitetul macroprudenţei, nici măcar nu sunt prevăzute în Constituţie!"
     Fostul ministru al Finanţelor Publice Eugen Teodorovici a explicat, anul trecut, că acest comitet prinde viaţă în urma unei recomandări a Comitetului European privind sistemul financiar, apreciind: "România a făcut o astfel de propunere pornind de la faptul că BNR are un rol semnificativ în piaţa financiară".
     Deputatul Gheorghe Ialomiţianu, fost ministru de finanţe, ne-a explicat: "Vorbim despre un Comitet întocmit în baza legislaţiei europene şi despre emiterea unor recomandări de prudenţă. Recomandările au valoarea celor de la FMI, adică pot fi refuzate, dar dacă nu sunt respectate se motivează, iar dacă ceva nu iese bine, entitatea respectivă răspunde; nu penal, dar răspunde într-un fel, adoptând măsuri pentru reglarea situaţiei respective".
     La rândul său, deputatul liberal Andreea Paul a spus că România are obligaţia europeană să creeze un mecanism de supraveghere macroprudenţială, cu caracter consultativ, încă din anul 2011.
     Domnia sa a explicat, anul trecut: "Guvernul PSD a întârziat nejustificat dezbaterea publică şi adoptarea mecanismului potrivit pentru România. Pe fond, aveam de ales între acordarea acestui rol exclusiv Băncii Centrale, crearea unui ASF care să includă şi pieţele bancare sau crearea unui comitet compus din mai multe autorităţi. Pentru România este potrivită, în opinia mea, cea de-a treia alegere".
     Adrian Vasilescu, consultant de strategie al BNR, spunea, în urmă cu peste nouă luni, că noua structură "va fi un fel de consiliu al înţelepţilor", unde vor emise opinii şi analize. Domnul Vasilescu ne-a declarat, recent, că şi până acum BNR putea face recomandări Guvernului şi invers, însă, chiar dacă acestea nu erau respectate, nu exista nicio repercusiune. Acum, Comitetul pentru Supravegherea Macroprudenţială face recomandări celor trei entităţi din care este format - BNR, ASF şi Guvernul -, iar acestea, dacă nu se supun, vor fi obligate să motiveze de ce nu au respectat respectivele recomandări.
     În UE, 13 state europene au un comitet similar cu cel propus acum în România (dintre care 9 prin legi adoptate si 4 prin aranjamente provizorii), alte 13 state au acordat această responsabilitate a supravegherii macroprudenţialităţii Băncilor Centrale, iar 2 state au creat autorităţi de supraveghere a pieţelor financiare (un fel de ASF la români, care includ şi pieţele bancare), conform ultimului raport al ESRB (Comitetul European pentru Risc Sistemic). 

http://www.bursa.ro/iohannis-nu-l-lasa-pe-isarescu-sa-dicteze-guvernului...