CAT DE REPEDE VOR AJUNGE IN ROMANIA BANII PREVAZUTI IN MEMORANDUMURILE SI SCRISORILE DE INTENTIE SEMNATE CU CHINEZII - ADEVARUL.RO

Share this
Joi, 28/11/2013

Prin acordurile şi memorandumurile semnate cu România, partenerii chinezi se angajează să respecte toate cerinţele europene în achiziţiile publice, dar nu vor aloca la noi bani din bugetul lor de stat.

Miliardele de euro care se întrevăd ca investiţii chineze în România, în baza acordurilor, scrisorilor şi memorandumurilor semnate zilele trecute la Bucureşti, au încins imaginaţia politicienilor, dar au şi pus pe jar comunitatea europeană.

În termenii pretenţioşi ai diplomaţiei internaţionale, România şi-a deschis porţile pentru a facilita investiţiile masive pe care le oferă China şi iată că acum s-a trecut la acţiuni concrete prin acorduri bilaterale. În termeni pragmatici însă, aceste aranjamente înseamnă îndeplinirea unor condiţii necesare, dar nu şi suficiente pentru ca banii chinezilor să transforme în realitate megaproiectele trecute de români în respectivele documente.

În ce măsură sunt angajante aceste înţelegeri parafate cu chinezii şi cât optimism poate justifica semnarea lor? Analistul economic Ionel Blănculescu arată că partea chineză îşi asumă să respecte regulile jocului, deci putem avea încredere în concretizarea proiectelor, dar ideea că banii Chinei se vor revărsa într-un fel de şuvoi de nestăvilit către România este un mit la care trebuie să renunţăm.

Practic, China îşi asumă că va respecta normele UE pentru a intra pe piaţa comunitară, şi România este văzută ca o poartă potrivită acestui demers, iar noi trebuie să profităm de oportunitatea astfel creată.

Memorandumul nu este un contract

Aceste memorandumuri şi scrisori de intenţie au grade de angajare mai mici decât contractele comerciale, dar presupun recunoaşterea unor premise de la care vor porni viitoarele investiţii. Practic, partea chineză recunoaşte că va trebui să respecte reguluile europene privind achiziţiile publice, fără să ceară priorităţi sau drepturi de preempţiune. De asemenea, statului român nu i se cere să dea garanţii reale sau bugetare pentru derularea investiţiilor“, a declarat, pentru „Adevărul“, Ionel Blănculescu.

În acelaşi timp, „partea chineză respectă şi recunoaşte premisa că există bariere de intrare pe piaţa comunitară. Practic, chinezii vor veni aici ca parte în companii româneşti, cu participaţii la capital, pentru a nu afecta nici regulile UE, dar nici relaţiile României cu UE“.

Ionel Blănculescu precizează că România va trebui să renunţe la mitul banilor chinezeşti veniţi aici peste noapte.

Ei au o regulă: niciun dolar nu iese în afara Chinei fără garanţia că în cel mult 6-8 luni se va întoarce mai mult de un dolar. Aşa că partea chineză, mult mai disciplinată financiar decât cea română, doar va investi aici, în sensul că banii vor fi atraşi din credite sau din alte surse, nu-şi va aloca resursele ei bugetare. Să nu ne închipuim cumva că vreun dolar din cele 3.000 de miliarde din excedentul lor bugetar va lua calea României!“, a mai spus analistul economic.

Pentru ca firmele chinezeşti să poată participa, în România, la proiectele cu finanţare din fonduri structurale, vor trebui să procedeze cum fac şi alte firme din afara UE: vin la licitaţii cu firme româneşti în care ele au anumite cote de participaţii şi, de asemenea, respectă toate regulile de achiziţii publice comunitare.

Câteva exemple

** Memorandumul de înţelegere cu Huawei Technologies prevede acordarea de către România a suportului necesar pentru extinderea activităţilor comerciale ale Huawei, dar şi angajamentul Huawei pentru investiţii locale în viitor. Solicitat să precizeze ce fel de ajutor va fi acordat companiei chineze, premierul Victor Ponta declara recent că memorandumul va fi făcut public.
** Grupul chinez ZTE vrea să deruleze până în 2015 investiţii de circa 100 de milioane de euro, bani care vor fi alocaţi pentru două centre de servicii şi o linie de producţie, potrivit lui Lorian Vintilă, şeful ZTE România.
** Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă. În acest moment, Nuclearelectrica deţine 85% din acţiuni, italienii de la Enel au 9%, iar ArcelorMittal Galaţi deţine 6%. Proiectul este evaluat la 6,5 miliarde de euro, iar Nuclearelectrica a semnat cu China General Nuclear Power o scrisoare de intenţie pentru colaborare. Acesta este unul dintre cele mai avansate proiecte, ministrul delegat pentru Energie Constantin Niţă considerând că poate semna primul contract în vara anului viitor.
 


Planul acţiunilor comune China – Europa de Est

Premierii prezenţi zilele trecute la Bucureşti au formulat, în comun, liniile directoare pentru cooperarea între China şi statele din Europa Centrală şi de Est. Oficialii au stabilit ca această cooperare să se deruleze în conformitate cu propriile legi, iar în cazul statelor membre UE va fi respectată legislaţia comunitară.


Potrivit datelor furnizate de Ministerul Comerţului de la Beijing, schimburile comerciale între China şi România s-au ridicat la 3,27 miliarde de dolari, în primele 10 luni ale anului 2013.
 
Investiţiile chineze în România sunt în valoare de 160 de milioane de dolari, în timp ce investiţiile româneşti în China sunt de 280 de milioane de dolari.
 

Exporturile româneşti în China au crescut de la 360 de milioane de dolari în 2008, la aproape un miliard de dolari, anul trecut.

http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/cat-repede-vor-ajunge-romania-banii-prevazuti-memorandumurile-scrisorile-intentie-semnate-chinezii-1_5296334ec7b855ff5647cf0e/index.html