"CATEVA REFLECTII CU PRIVIRE LA RAPORTUL CAPITAL STRAIN/CAPITAL AUTOHTON IN ECONOMIA ROMANEASCA"- BURSA

Share this
Luni, 19/09/2016

  Întrebare: "Care este volumul investiţiilor din România aparţinând capitalului străin, care este volumul investiţiilor din România aparţinând capitalului autohton şi cum au evoluat aceşti parametri?"

*  Ionel Blănculescu: "Trendul este de creştere a capitalului străin"
     Consultantul Ionel Blănculescu este de părere că, din totalul capitalului din ţara noastră, 80% este capital străin şi 20% - capital românesc.
     Domnia sa ne-a precizat: "Raportul capital străin/capital românesc este 80% - 20%. Acestea sunt cifrele vehiculate. Evoluţia este foarte accelerată către capitalul străin. Trendul este de creştere a capitalului străin. Am foarte mulţi clienţi din zona Golfului interesaţi să lucreze şi să facă achiziţii în România, iar capitalul românesc aşteaptă să îşi vândă afacerile, indiferent de sector". 
     Domnia sa ne-a declarat, recent: "Capitalul autohton, altul decât cel investit în afaceri de cartier, cafenele şi restaurante, din nefericire încă stă la remorca acelui capital puternic străin, pe o piaţă în amonte şi în aval extrem de clar repartizată, îndeplinind următoarele calităţi: fie de furnizor al companiilor care îl reprezintă, fie de client, sau/şi - calitatea de bază - subcontractor, parte care îndeplineşte, mai în toate tipurile de contracte generate de achiziţii publice sau private, de produse, servicii sau lucrări, cele mai complicate şi grele sarcini. Companiile româneşti sunt răsplătite cu o umbră de bani, total disproporţionată raportat la munca prestată, care însă are rolul să asigure supravieţuirea acestei specii încă nedispărute din mediul economic românesc, şi anume subcontractorii companiilor mari, transnaţionale, fondurilor de investiţii etc.
     Raportând la piaţa Turciei, unde capitalul autohton de acolo se regăseşte investit în mari holdinguri naţionale, cu cifre de afaceri regulate, cuprinse între 3 şi 9 miliarde dolari, prezente mai pe toate continentele prin afacerile derulate, sau la piaţa Iranului, o piaţă deschisă după ridicarea sancţiunilor internaţionale, mustind de bani, unde de asemenea capitalul autohton este suveran, apropiindu-ne de zona noastră, Cehia, Polonia şi chiar Ungaria, putem spune că, în România, capitalul autohton a fost şi a rămas copilul vitreg al mediului nostru economic, devenit orfan, fără niciun fel de viitor promiţător, decât acela de a servi, în propria-i ţară, capitalului străin, prezent în peste 80% dintre uliţele naţiei şi decizând, prin urmare, viitorul economic şi nu numai al ţării noastre!"
     Viitorul capitalului autohton continuă să rămână sumbru, cel puţin în perspectiva continuării procesului de globalizare, care "fundamentează inegalitatea celor două tipuri de capital, pecetluindu-le viitorul - unuia luminos, altuia - de umbră", completează analistul economic.
     Ionel Blănculescu adaugă: "În această calitate, de capital autohton de umbră, el va continua să supravieţuiască, la limita subzistenţei, să se menţină la remorca acelui confrate mai mare, care-i va administra resurse cu pipeta, pentru a nu sucomba şi a continua să-şi îndeplinească menirea de subcontractor pe viaţă".
     Totuşi, în opinia domnieie sale, există şi un început de soluţie, în reabilitarea capitalului autohton, ce se regăseşte în domeniul companiilor de stat - Transelectrica, Transgaz, Romgaz, Conpet, Oil Terminal, Electrica, CFR Marfă, Antibiotice -, care ar trebui întărite prin injecţii puternice de resurse financiare din partea statului, "astfel încât managementul lor profesionist să le transforme în avanpostul capitalului autohton, iar în umbra şi protecţia lor să poată creşte şi vlăstarele capitalului autohton privat".
     Dacă aceasta ar constitui un început de soluţie, o continuare a ei ar constitui-o crearea Fondului Suveran de Investiţii al României, consideră domnul Blănculescu. Domnia sa spune că un stat "care are o astfel de structură" poate să dezvolte şi o a doua sursă de bani pentru buget, în afară de taxe şi impozite, şi anume dividendele din activitatea proprie de afaceri.
     Ionel Blănculescu subliniază: "Această structură ar putea exploata inclusiv oportunităţile care apar la nivel mondial, în mod regulat, în perioadele de criză, nu numai oportunităţile existente în perioadele bune, de creştere economică, având posibilitatea utilizării celei mai puternice platforme economice, la nivel internaţional, reprezentate de secţiile comerciale - cu personal economic extrem de calificat, însă nefolosit astăzi decât în mică măsură - ale fiecărei ambasade în parte, infrastructură care poate conferi avantaje competitive statului român de neimaginat, pentru orice tip de altă afacere obligată să-şi aloce sume imense de bani deschiderii de sucursale la nivel mondial. Acest Fond Suveran de Investiţii al României, alături de puternice şi întărite companii de stat, inclusiv prin crearea de holdinguri puternice de stat, energetice, de transport, logistice etc., ar putea conferi, în perspectiva următorilor zece ani, posibilitatea de a vorbi de existenţa unui capital autohton serios şi credibil".  

http://www.bursa.ro/editie-speciala-redactor-sef-pentru-o-zi-sr-stanescu-cine-conduce-economia-romaneasca-capitalul-a...&s=macroeconomie&articol=307524.html