CE SE INTAMPLA, DOCTORE ? CE SE INTAMPLA CU ECONOMIA GLOBALA, EUROPEANA SI NATIONALA ?

Share this
Duminica, 06/11/2011

Traim momente istorice, cu o repeziciune remarcabila. De la ravaseala economiei romanesti, de catre politicile invechite ale FMI, neadaptate la pozitia impusa de noul director al acestui for international, Christine Lagarde, la deciziile luate in noaptea de 26-27 octombrie la Bruxelles, privind salvarea Greciei si in speta a Uniunii Europene si pana la summitul istoric al G20 de la Cannes, din zilele de 4 si 5 noiembrie, totul pare pavat cu intentii bune, generatoare de speranta pentru poporul global, european si national.

Cu certitudine, in special deciziile luate de G20 reprezinta istorie traita in direct.

Sa incercam sa evidentiem cateva dintre aspectele mai importante, care ne vor greva viata, publica si privata, in urmatorul deceniu, daca ar fi sa luam in considerare si nu stiu de ce n-am face-o, declaratiile cancelarului german, Angela Merkel, facute la finalul summitului.

Primul aspect si cel mai important, care s-a degajat ca un fir rosu, de la Bruxelles pana la Cannes, il reprezinta preluarea de facto a suprematiei informale la nivelul Uniunii Europene si la nivel global, de catre liderul francez, Presedintele Nicolas Sarkozy. Chiar si personalitatea lui Barrack Obama palea pe langa cea a presedintelui francez, care a reusit intr-un timp record, de numai cateva ore, sa blocheze transa de 8 miliarde de euro, a FMI, catre Grecia, ca raspuns la impertinenta si iresponsabilitatea primului ministru elen, in legatura cu organizarea referendumului national, ce ameninta punerea in aplicare a planului de la Bruxelles, eronat si acesta, bineinteles, insa impus de Uniunea Europeana si astfel sa-l readuca la ordine. Si bineinteles, sa oblige Grecia sa renunte la referendum, ceea ce s-a si intamplat, lucru foarte greu de crezut ca se putea realiza, dupa anuntul oficial facut de premierul grec si aprobarea actiunii in guvernul elen.

Presedintele francez a demonstrat ca, pentru domnia sa nimic nu este imposibil in impunerea unui deziderat european. Am precizat ca mi se pare un aspect foarte important, poate cel mai important, deoarece asistam la crearea unui precedent, zic eu bun pentru noi si anume, in cazul in care un stat, cel putin de categoria II, cum ar fi si Romania, renunta la calea cea dreapta si corecta, sa fie rapid pus la punct. Inchipuiti-va ca in anul 2012, in Romania va revarsa namolul rau mirositor al populismului si demagogiei politicianiste, in an electoral, care sa deranjeze guvernul european de la Bruxelles. Sau, va continua sirul licitatiilor publice trucate, prin care mari companii europene sa fie eliminate in favoarea unor regi romani in ai asfaltului sau in ai altor domenii. Nici nu vreau sa ma gandesc cand Nicolas Sarkozy va ridica tonul la oficialii nostri, aplicandu-le un pumn in figura, similar cu cel aplicat Greciei, de taiere a finantarii FMI sau Italiei, de impunere a intrarii sub supravegherea FMI.

Un alt aspect il reprezinta adoptarea la Cannes, de catre G20, a Conventiei pentru lupta impotriva evaziunii fiscale si a hotararii de obstructionare a paradisurilor fiscale si a tuturor jurisdictiilor necooperante. Desigur, acelasi promotor si varf de lance, presedintele francez, Nicolas Sarkozy.

Taxarea tranzactiilor financiare sau evidentierea de catre Fondul de Stabilitate Financiara a celor 29 de banci de importanta globala,  care pot induce riscuri sistemice la nivel mondial, ca prim pas in actiunea de “demontare” a acestora, astfel incat sa nu mai reprezinte entitati financiare “prea mari pentru a cadea”, reprezinta un alt aspect, impus de presedintele francez, care considera, pe buna dreptate, ca cei care au produs criza economica mondiala, trebuie sa si raspunda, platind financiar si sa se si reajusteze, astfel incat sa nu ramana la stadiul de pericol si risc pentru viitor.

Totodata, s-a stabilit o serie intreaga de actiuni de structura, menite sa normalizeze economia mondiala, sa combata dezechilibrele ce o guverneaza, astfel incat aceasta sa intre pe un trend pozitiv, de crestere sanatoasa.

Asistam, de altfel, la un proces global, dirijat de liderii planetei, de normalizare a sistemelor, care fac posibila functionarea economiei si finantelor mondiale. Daca acest lucru s-ar fi intamplat la inceputul anilor 2000, probabil ca nu ne-am mai fi confruntat cu o asa criza monstruoasa. Insa se vede faptul ca, pana nu ne lovim de o stare si ii resimtim efectele si consecintele, nu luam masuri de contracarare a acesteia. Se intampla ca si in viata noastra, de multe ori, in loc sa invatam din greselile si experientele altora, o facem numai atunci cand ni se intampla noua, personal. Unii nici atunci, insa aceasta este alta fata a umanitatii, despre care nu vreau sa comentez prea multe astazi.

Simt ca tot ceea ce s-a intamplat in ultimele 10 zile pe plan european si mondial vor avea un impact major asupra statelor din Uniunea Europeana, a relatiilor dintre acestea si centru, de la Bruxelles si in final asupra sistemului ce le guverneaza relatiile economice si politice. Sper ca Romania sa castige din aceasta importanta schimbare de optica si strategie, sa renunte la aroganta si prostia institutionalizate si sa treaca la o reala relansare economica, astfel incat fructele acesteia sa poata fi redistribuite spre marea majoritate a populatiei, a carui nivel de trai este din ce in ce mai scazut.

Daca tot ceea ce s-a stabilit la Bruxelles si Cannes, in planul guvernantei economice, mondiale si europene, se va intampla, sunt convins, pentru prima data de la declansarea crizei economice globale, ca trendul se va putea schimba, chiar cu 3 ani mai devreme decat am anticipat, adica inainte de 2015, in  sensul reluarii unui ciclu de crestere economica, care va dura probabil 5-8 ani.

Desigur, mai ramane problema amorsarii Romaniei la reluarea acestui ciclu de crestere si normalizare economica, unde imi manifest rezervele de rigoare, despre care vom discuta zilele ce urmeaza.