COMISIA EUROPEANA A DUS ROMANIA ÎN FAŢA CJUE- "PENALIZARI ZILNICE, PANA VOM TRANSPUNE LEGEA CONFISCARII BANILOR DIN DEPOZITE"

Share this
Vineri, 23/10/2015

 ACTUALIZARE 10:56 Olteanu, BNR: "Cred că, în câteva săptămâni, Legea rezoluţiei bancare va fi adoptată" 

     Legea care va sta la baza salvării băncilor de la faliment va fi aprobată în câteva săptămâni, după cum ne-a spus viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu. 

     Reprezentanţii Băncii Naţionale au fost contactaţi de deputaţi, solicitând o discuţie urgentă pe respectiva reglementare, o astfel de întâlnire putând avea loc chiar săptămâna viitoare, ne-a precizat domnul Olteanu. După ce proiectul va fi votat în comisii, urmează să fie adoptat în plen, proces care nu ar trebui să dureze mai mult de două-trei săptămâni, a conchis domnia sa. 

     ----

     * ACTUALIZARE Ministrul Finanţelor: "Din punct de vedere financiar, nu avem nicio problemă"

     Proiectul de lege privind rezoluţia bancară se află în Parlament cu recomandare de aprobare în regim de urgenţă a precizat aseară ministrul Finanţelor Publice Eugen Teodorovici, adăugând că a fost transmis un nou document către parlamentari, care vizează aprobarea de urgenţă a reglementărilor în cauză. Domnia sa a precizat că, până la finalul acestui an, iniţiativa legislativă va fi aprobată. 

     "Din punct de vedere financiar, nu avem nicio problemă, nu va trebui să plătim nimic", a mai spus oficialul, răspunzând ziarului Bursa la o întrebare privitoare la penalităţile anunţate de CE pentru faptul că nu am transpus Directiva Europeană care vizează redresarea bancară.

     ----

     Ţara noastră va fi obligată să plătească penalităţi pentru fiecare zi de întârziere până la transpunerea integrală a Legii privind rezoluţia bancară, ce presupune inclusiv aplicarea bail-in-ului (procedură care prevede inclusiv confiscarea depozitelor negarantate, pentru salvarea băncilor cu probleme), după cum reiese dintr-un comunicat al Comisiei Europene.

     Acesta arată că CE a decis să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) cu privire la netranspunerea legislaţiei privind redresarea şi rezoluţia bancară de către Luxemburg, Polonia, Republica Cehă, România, Suedia şi Ţările de Jos (BRRD), precizând: "Sesizarea Curţii implică cel puţin impunerea unei penalităţi zilnice cu titlu cominatoriu până când se realizează transpunerea integrală. Cuantumul acestor sancţiuni este calculat în aşa fel încât să se ia în considerare capacitatea de plată, durata şi gradul de gravitate a încălcării normelor de către statul membru în cauză. Comisia poate decide să retragă această cauză în condiţiile în care un stat membru pune în aplicare normele UE respective".

     Potrivit specialiştilor din domeniul juridic, Comisia Europeană este îndreptăţită să aplice astfel de penalităţi.

     Printre altele, comunicatul CE mai subliniază: "Această directivă (2014/59/UE) este un element central al cadrului de reglementare instituit pentru a crea un sector financiar mai sigur şi mai solid în urma crizei financiare. De asemenea, directiva este un document important pentru Uniunea bancară a UE. Noile norme introduse prin BRRD oferă autorităţilor naţionale instrumentele şi competenţele necesare pentru a atenua şi a gestiona dificultăţile majore sau falimentul băncilor şi ale marilor firme de investiţii din toate statele membre ale UE. Obiectivul este acela de a se garanta faptul că băncile aflate în pragul insolvenţei pot fi restructurate fără a obliga contribuabilii să plătească, în vederea menţinerii stabilităţii financiare, pentru băncile aflate în dificultate. În acest sens, ele prevăd, printre altele, ca acţionarii şi creditorii băncilor să îşi suporte partea lor din costuri, prin intermediul unui mecanism de «recapitalizare internă». Este extrem de important ca aceste norme să fie în vigoare în toate statele membre".

     Data-limită pentru transpunerea acestor norme în dreptul naţional a fost 31 decembrie 2014. La data de 28 mai 2015, Comisia Europeană a trimis un aviz motivat unui număr de 11 state membre ale UE, solicitându-le să transpună BRRD. Întrucât în şase state membre ale UE noile norme nu au fost transpuse integral, Curtea a fost sesizată cu privire la nerespectarea acestei obligaţii de către statele în cauză".

     Neimplementarea legii care prevede şi aplicarea bail-in-ului pentru salvarea băncilor cu probleme riscă să pună sub semnul întrebării credibilitatea Uniunii Bancare, ne-au declarat, în urmă cu o lună, unele surse europene.

     Acestea apreciau, atunci, că situaţia actuală referitoare la transpunerea în legislaţiile naţionale a Directivei Europene care priveşte rezoluţia bancară este "nesatisfăcătoare, cauzând incertitudini legislative şi implicând riscuri politice şi legale în cazul în care băncile ar întâmpina dificultăţi".

     Ţara noastră se află printre statele împotriva cărora CE a deschis procedura de infringement pentru netranspunerea Directivei 2014/59/UE.

     În luna mai, Comisia Europeană a cerut de la 11 state membre (Bulgaria, Republica Cehă, Franţa, Italia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Malta, Polonia, România şi Suedia) implementarea în totalitate a legii menţionate mai sus.

     "Cererea a fost făcută sub forma unei opinii motivate, care reprezintă a doua fază a procedurii de infringement a UE.

     Din mai, unele ţări au făcut anumiţi paşi ca să se asigure că sunt în linie cu reglementările UE privind Directiva Europeană referitoare la rezoluţie şi restructurare. Altele nu au făcut acest lucru", ne-au mai spus sursele citate.

     Acestea au adăugat că ţările care au transpus în totalitate reglementările UE în legislaţia naţională sunt Austria, Germania, Finlanda, Marea Britanie, Irlanda, Grecia, Letonia, Estonia, Ungaria, Croaţia, Slovacia, Portugalia, Danemarca şi Bulgaria, cele care au implementat parţial această lege fiind Belgia, Spania, Cipru, Malta, Ţările de Jos, Slovenia şi Franţa.

     Aşadar, România nu se află printre ţările, menţionate de oficialii europeni, care au deja o lege completă sau parţială în domeniul rezoluţiei bancare.

     Ministerul nostru de finanţe a transmis spre dezbatere Parlamentului un proiect legislativ realizat de Banca Naţională a României (BNR) care priveşte crearea unui Fond de rezoluţie bancară. 

     Analistul economic Ionel Blănculescu este de părere că un astfel de proiect legislativ nu a fost aprobat până acum pentru că ar fi neconstituţional, acesta urmând să vizeze şi aplicarea bail-in-ului.

     Domnul Blănculescu ne-a declarat, recent: "Situaţia este foarte clară - în momentul în care va fi agreată formula europeană, eu, depunător, voi fi în poziţia în care mi se vor lua banii pentru salvarea băncii, prin bail-in, în loc ca statul să intervină. Deponenţii au depus bani la bancă pentru a fi păstraţi, nu ca să îi ia instituţia respectivă. Aşadar, aceşti bani reprezintă proprietatea deponentului, iar dacă se confiscă se încalcă dreptul la proprietate şi, deci, se încalcă constituţia. Acest lucru conduce la neconstituţionalitatea legii şi probabil că acesta este motivul pentru care nu a fost aprobat până acum un astfel de proiect".

     Referitor la procedura bail-in-ului, Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul BNR ne-a precizat, la începutul lunii iunie: "Textul transmis de Banca Centrală către MFP nu face altceva decât să transpună prevederile europene. Trebuie să înţelegem că nu BNR impune aplicarea bail-in-ului, printre soluţiile de salvare a băncilor cu probleme, ci Uniunea Europeană cere acest lucru".

     Ordonanţa 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului spune că a doua măsură de stabilizare a unei bănci prevede posibilitatea participării Fondului de Garantare a Depozitelor în calitate de acţionar al instituţiei respective.

     Bogdan Olteanu, viceguvernatorul BNR, ne-a explicat că rezoluţia este mecanismul prin care sunt salvate părţile bune din băncile cu probleme, considerându-se că o lichidare potrivit principiilor generale de insolvenţă ar cauza prea multe elemente colaterale.

     Acţionarii instituţiei supuse rezoluţiei vor fi primii care vor suporta pierderile, creditorii respectivei bănci suportând pierderi ulterior acţionarilor, în conformitate cu ordinea priorităţii creanţelor acestora din cadrul procedurii de insolvenţă, cu excepţia cazului în care, în prezenta lege, se prevede în mod expres altfel, iar persoanele fizice şi juridice care au contribuit la ajungerea în stare de dificultate majoră a instituţiei supuse rezoluţiei sunt trase la răspundere potrivit legii civile sau penale. 

     * FMI: "Urgentarea adoptării atât de întârziatei legislaţii din sectorul financiar va contribui la întărirea cadrului legal actual"

     Urgentarea adoptării "atât de întârziatei legislaţii din sectorul financiar" - referitoare la închiderea băncilor, garantarea depozitelor, supravegherea macroprudenţială şi la obligaţiunile garantate - va contribui la întărirea cadrului legal actual şi la alinierea acestuia la bunele practici internaţionale, consideră oficialii Fondului Monetar Internaţional (FMI).

     La închiderea vizitei pe care a făcut-o zilele trecute ţării noastre, şefa misiunii FMI, Andrea Schaechter, a declarat: "Sectorul bancar se găseşte cu un pas mai aproape de revigorarea intermedierii. Acest domeniu a făcut faţă cu bine incertitudinilor legate de Grecia din vara acestui an şi continuă să menţină rezerve suficiente de capital şi de lichidităţi. Pe măsură ce bilanţurile s-au consolidat şi redresarea economică a căpătat teren, creditarea sectorului privat a început să dea semne de revenire incipientă. În acelaşi timp, menţinerea unor rezerve puternice va fi esenţială pentru ca băncile să poată gestiona riscurile legale considerabile".

     În ceea ce priveşte modernizarea regimului insolvenţei din ţara noastră, procesul avansează, este de părere oficialul FMI, subliniind că misiunea a recomandat consolidarea proiectului de legislaţie secundară, pentru a se asigura implementarea eficientă a cadrului legal privind insolvenţa personală.

http://www.bursa.ro/comisia-europeana-a-dus-romania-in-fata-cjue-penaliz...