CONFERINTA ZF -27.05.2015 "CEI MAI MARI JUCATORI DIN ECONOMIE 2015"

Share this
Joi, 28/05/2015

         

CEI MAI MARI JUCATORI DIN ECONOMIE 2015

 

Context:

 

1.   Criza economica globala, 2008-2011, nucleul dur, 2012-2015, metamorfozarea acestia in diverse alte stari;

2.   In aceasta perioada sistemul economic romanesc, marile companii din economie s-au reorganizat, restructurat si adaptat strategiile la noile conditii de piata: piata a devenit mai cumpatata, indreptata spre oprirea risipei, filtrand si selectand foarte mult proiectele considerate fezabile, apte sa poata fi realizate, sursele de finantare s-au limitat drastic, ele putand fi accesate mult mai dificil decat in perioada de dinainte a crizei, facand de asa natura, toti factorii impreuna ca fenomenul de criza sa semnifice intoarcerea de fapt la normal, dupa o perioada de vizibile anormalitati financiare si economice;

3.   Unele activitati economice au intrat in declin, o data cu avansarea in criza, atragand probleme pentru companiile care isi desfasurau activitatea in cadrul acestora, altele s-au revigorat, cel mai sugestiv fiind sectorul petrolier, in care prabusirea pretului la petrol si mentinerea lui, spun eu in mod voit, la un nivel scazut, atragand mutatii destul de vizibile la actorii din aceasta piata, atat pe plan national, cat si international, piata romanesca de profil fiind extrem de interdependenta de piata internationala, ca urmare in special a cotatiilor externe la carburanti aplicate la calculul pretului principalelor sortimente, benzina si motorina. Sau sectorul industriei gazelor de sist, in care investitiile s-au redus considerabil ca urmare a prabusirii pietii petrolului. Nu in cele din urma sectorul constructiilor, de care sunt legate mai multe industrii importante in domeniu, intre care industria cimentului este cea mai evidenta. Mai trebuie precizat sistemul financiar bancar romanesc, care se confrunta in continuare cu problematica nivelului foarte ridicat de credite neperfomante, ceea ce atrage o limitare drastica a economiei reale, care la randul ei a capatat un apetit foarte redus pentru aceasta sursa de finantare, indreptandu-se catre altele in mod primordial, cum ar fi fondurile europene, al caror grad de absorbtie a ajuns la un nivel relativ ridicat, de 55%, pentru perioada 2007-2013 sau ajutorul de stat, la valori de peste 600 milioane euro pentru proiectele de investitii importante, din sectoarele eligibile, atat pentru perioada 2008-2014, cat si 2014-2020, chiar listarile la bursa de valori, insa si multe alte surse de finantare alternative. Chiar si finantarea intragroup, sub forma ISD, investitii straine directe a crescut considerabil, iata numai in primele 2 luni ale anului 2015 fata de aceeasi perioada a anului 2014, crescand cu 45%, la 409 milioane euro.

4.   Perioada pe care o traversam este o perioada de crestere economica, respectand ciclicitatea economica, din cele 4 faze ale ciclului economic, inviorarea, relansarea si cresterea economica, apoi apogeul(boom) economic, urmat de contractie si scadere economica, iar ultima faza, criza, recesiunea, acum aflandu-ne in prima faza, de inviorare, relansare si crestere economica, pana in perspectiva anilor 2018-2019, cand vom ajunge la apogeu economic. Cifrele prezentate de principalii parteneri institutionali ai Romaniei, FMI, Comisia Europeana, BERD, arata in primul trimestru cea mai mare crestere anuala din UE, trim I/2015 raportat la trim ! 2014, +4,2%, iar trim I/2015, raportat la trim 4/2014, +1,6% conducand la previziuni de crestere economica pentru 2015 de 2,8% si ppentru 2016 de 3,3%, pe fondul unui deficit bugetar pe acest an de 1,6%, a unei rate a inflatiei de la 1,1% in 2014, minim istoric la numai 0,2-0,5% pentru 2015, in perspectiva scaderii gradului de impozitare indirecta, prin TVA la alimente, o rata a somajului de 6,5%, a cresterii puterii de cumparare martie 2015/martie 2014 de 6%, cu perspective pana la sfarsitul anului de 12-15%, ceea ce se va regasi in cresterea consumului final, motor veritabil de crestere economica si de generare de investitii si noi locuri de munca. Nu trebuie omisa cresterea nivelului de buffer la 5% din PIB, ceea ce reprezinta un element de confort la nivelul trezoreriei statului, inclusiv pentru perioade mai complicate, generate in special de cauze externe, chiar de natura geo strategica;

5.   Aceasta perioada de crestere economica coincide si este normal sa fie asa cu dezvoltari la nivelul antreprenoriatului tanar, atingandu-se nivelul de 20.000 de firme de tip SRL-D, debutanti care au ales aceasta cale, creandu-se 50.000 noi locuri de munca;

6.   Trebuie amintita si apreciata si masura Bancii Central Europene, Programul de stimulente de 1100 miliarde euro, pentru 1 an si jumatate, infuzand pe piata europeana, la statele membre, in jur de 60 miliarde lunar, prin achizitia de obligatiuni de stat, in scopul incurajarii investitiilor si crearii de noi locuri de munca sau programul denumit sugestiv Juncker, al Presedintelui Comisiei Europene de 300 de miliarde de euro, de asemenea pentru dezvoltarea de noi investitii in spatiul UE. Coroborate cu programele nationale in ceea ce priveste incurajarea investitiilor publice, la care se adauga proiectele de investitii private, toate aceste actiuni concertate au scopul sa produca o crestere economica nationala si europeana de asa natura incat sa normalizeze activitatea economica, in special de creare de noi locuri de munca, mai ales pentru tineri, dupa perioada dificila de criza economica traversata;

7.   Motoare de crestere pentru perioada 2015-2020: cresterea economica robusta, sustinuta de consumul privat solid si de investitii. Reducerea fiscalitatii, in special indirecte, costuri cu imprumutul mai mici, care vor conduce la cresterea investitiilor private. Daca avem in vedere ca la cei 2,7% crestere a PIB in anul 2014, factorii care au sprijinit aceasta sunt: 1,3% servicii, 0,9% industrie, 0,1% agricultura, iar ca ponderea in valoarea adaugata bruta  inregistrata in aceeasi perioada de timp comporta cresteri de +8,2% in informatii si comunicatii, +3,6% in industrie si 1,5% in agricultura, atunci putem considera aceste sectoare ca veritabile motoare de crestere pentru anul 2015, la care se mai adauga si constructiile in acest an.

http://www.zf.ro/companii/romania-are-toate-sansele-sa-aiba-o-crestere-economica-de-5-6-pe-an-in-urmatorul-deceniu-14348533

 

http://www.zfenglish.com/macroeconomics/romania-to-hit-economic-boom-in-2018-2019-analyst-says-14344752

 

http://www.cronicavip.ro/economic/ionel-blanculescu-analist-financiar-in-2018-2019-vom-atinge-faza-de-boom-economic

 

http://www.digitalnewsworld.com/news/romania-to-hit-economic-boom-in-20182019-analyst-says.html

 

http://www.romaniapress.com/news-10051361.html