CONFIRMARI, DACA MAI ERA NEVOIE DE ELE – PLANUL DE LA BRUXELLES, DE MANAGEMENT AL DATORIILOR SUVERANE, UN ESEC ANTICIPAT DE VOCI CARE CONTEAZA

Share this
Luni, 31/10/2011

In urma cu cateva zile, postam articolul ACUM SUNT SIGUR, UNIUNEA EUROPEANA SE VA DEZINTEGRA – INCEPUTUL SFARSITULUI, imediat dupa “ noaptea neagra “, de la Bruxelles, in care s-au luat decizii infantile si iresponsabile, chiar imorale, in ceea ce priveste managementul celei mai grave crize, care ameninta Uniunea Europeana, de la crearea ei pana in prezent.

Reactiile nu au intarziat sa apara, voci extrem de credibile din Europa si nu numai, precizand ca deciziile liderilor UE nu vor rezolva problema fundamentala generata de criza datoriilor suverane.

Mai jos, un interviu din Sunday Telegraph, 31.10.2011, il gasiti tradus si in limba romana, in care George Soros, care fusese avertizat de catre mine, pe 12.10.2011, direct,  asupra injustetei planului liderilor UE si care a reactionat pe data de 25.10.2011, publicand in Financial Times un plan propriu, chiar imperfect, insa cu mult mai fezabil decat cel al lui Sarkozy si Merkel, reactioneaza dur impotriva creatiei macabre a Bruxelles-ului.

Si mai jos, o replica romaneasca a planului meu, privind solutii de manangement pe plan local, daca situatia o va impune, in caz de criza a vreunei banci. Se vede clar, inteligenta si experienta celor ce au compus acest plan, prin existenta unei institutii specializate, mandatata sa se ocupe de situatia ipotetica, de criza financiar-bancara, in contrapondere cu mutandul creat de cei doi lideri UE, la Bruxelles, care nu va functiona si va degenera intr-un esec de proportii.

By Kamal Ahmed, Sunday Telegraph Business Editor

Monday 31 October 2011

Financial Crisis

George Soros attacks Brussels rescue deal

Veteran investor George Soros has attacked the lack of leadership at the top of the eurozone and said that the new Brussels "deal" to solve the debt crisis will only last between "one day and three months".

Mr Soros, who achieved world wide fame when he bet against sterling remaining within the Exchange Rate Mechanism in the 1990s, said that the 50pc "haircut" on private bond holders would only reduce Greek debt by 20pc. He said that was insufficient to stop an economic decline in Greece which would lead to greater social unrest.

His words come as the eurozone appeared to be heading for further economic trouble as investors started to express scepticism about the rescue deal announced in the early hours of Thursday morning. This weekend Goldman Sachs said that the eurozone countries were heading for a "mild recession" as confidence waned.

"Given the magnitude of the crisis it is again too little too late," Mr Soros said of the Brussels deal at a dinner organised by Pi Capital investor network on Thursday. "It will bring relief partly because the markets were so obsessed by the lack of leadership. The mere fact that something was achieved was a major relief and it will be good for any time from one day to three months.

"Unfortunately it is not the last crisis because the fundamental issues have not been settled. It is clear that the amount of debt that Greece has accumulated and is accumulating is untenable and the country is effectively insolvent."

Mr Soros argued that many banks might not voluntarily join the deal as they will want to wait for the insurance offered by the credit default swaps they hold against the debt to be triggered. At present because the haircut is voluntary European leaders have said the Greek default is not considered a "credit event" which would spark CDS payouts and possibly a new financial crisis.

"Unfortunately, the 50pc haircut is effectively less than a 20pc reduction in the overall debt [for Greece] because it only involves the private sector and excludes all the debt that is held by the ECB [European Central Bank] and the other public authorities and also the debt held by Greece because the banks, of course, will now be insolvent and the pension funds also," Mr Soros said.

"It is not at all clear that the private sector will actually deliver this voluntary cut because many of the banks are hedged by holding credit default swaps and this doesn't trigger the credit default swaps. As a private institution you could argue that it is the fiduciary responsibility of the board to look to the benefit of the bank rather than the common benefit.

"So, from the banks' point of view it is better to have a credit event where the CDS become active and protect them from the loss. That is an unsolved problem which may emerge in the next few weeks.

"The failure in terms of governance and the lack of understanding among the leadership how to deal with the market is really quite astounding. You have to lead markets, that is what they don't understand."

Yesterday, Jean Claude-Trichet, the out-going chairman of the ECB, denied allegations that the bank was being used for political ends. He insisted that any decisions made by the ECB were based on the needs of fiscal policy and that the bank was "completely independent".

The leading banking representative on the Brussels deal, Charles Dallara of the Institute of International Finance (IIF), poured cold water on the idea that a number of banks might not sign up to the voluntary haircut. "I am very optimistic that more than 90pc of banks will participate," he told the German weekly paper, Welt am Sonntag.

The head of the European rescue fund, visiting China to entice investors to back the fund, said that investors could be protected from the first 20pc of losses and that bonds could be issued in yuan.

Klaus Regling of the European Financial Stability Facility said: "The EFSF will take a certain tranche that will be a junior tranche, which means if something goes wrong, the first loss will be carried by the EFSF. It could be around 20 per cent."

BNR construieşte o "bancă-punte" care să administreze bănci intrate în dificultate

FMI le-a cerut autorităţilor să pregătească instrumente şi proceduri care să permită intervenţii rapide la băncile cu probleme

Banca Naţională urmează să definitiveze şi să aprobe reglementările privind funcţionarea unui nou tip de instituţ ie financiară pe piaţa locală - aşa-numita "bridge bank" - bancă- punte - care să poată prelua rapid spre administrare bănci comerciale care intră în dificultate.

Fondul de Garantare a Depozitelor ar urma săconstituie banca-punte şi să o împuternicească săpreia o instituţie de credit cu probleme grave desolvabilitate şi lichiditate. Rămâne de văzut care vor fi criteriile pe baza cărora va avea loc o asemenea preluare, respectiv dacă noul mecanism de salvare a unei bănci va fi valabil pentru orice instituţie de credit. România s-a angajat faţă de Fondul MonetarInternaţional prin acordul stand-by de tip preventiv capână la sfârşitul lunii octombrie să reglementezefuncţionarea instituţiei de tipul "bridge bank" pentruextinderea gamei de instrumente care să permită intervenţii rapide în sistem,cu efecte negative minimeasupra stabilităţii financiare generale.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale urma să discute vineri aprobarea acestor noi reglementări. Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, a menţionat că aceste schimbări vor fi făcute publice în perioada următoare, după avizul final al Consiliului de Administraţie. Violenţa crizei financiare care a izbucnit în 2008 a determinat la nivel mondial schimbări rapide de legislaţ ie în domeniul supravegherii bancare.

Banca Naţională discută de mai mult timp adaptarea legislaţiei de supraveghere la noile condiţii, astfel încât săpoată acţiona cu rapiditate atunci când situaţia unei bănci se deteriorează.

În trecut, BNR trebuia să aştepte până erau parcurse toate etapele impuse de legislaţia privind falimentul. Acum, BNR nu vrea să se mai ajungă în această situaţie care poate fi mult mai costisitoare decât introducerea unei bănci-punte care să administreze activele şi pasivele unei bănci cu probleme.

Banca-punte va fi o bancă nouă, cu durată de funcţionare limitată, cu gamă completă de servicii autorizate de BNR şi supravegheată de banca centrală. Aceasta va prelua rapid (practic într-un weekend) depozitele şi creditele unei bănci care nu se mai descurcă pe piaţă şi va asigura continuitatea activităţii fără nicio întrerupere a programului normal de funcţionare.

Banca-punte va continua să îndeplinească angajamentele faţă de deponenţi şi va evita întreruperea/solicitarea rambursării anticipate a creditelor în derulare.

Obiectivul de bază al acestei noi bănci va fi să găsească investitori privaţi eligibili care să-i preia bilanţul cât mai curând posibil, integral sau parţial. În sistemul bancar din SUA durata de viaţă a unei asemenea instituţii este limitată la trei ani, însă există şi posibilitatea prelungirii. Dacă nu se poate găsi cumpărător, portofoliul de active ar putea ajunge la Fondul de Garantare a Depozitelor care să se ocupe de lichidare.

Banca-punte este o formulă inventată pentru evitarea unor falimente cu efect perturbator puternic mai ales în cazul unor bănci cu poziţie sistemică.

În contextul crizei externe şi al riscurilor de contagiune pentru piaţa bancară locală, FMI a cerut Băncii Naţionale întărirea setului de instrumente cu ajutorul cărora să poată interveni rapid şi eficient în situaţii deosebite.

"Autorităţile trebuie să continue să dezvolte proceduri pentru a-şi exercita puterile sporite în domeniul reglementării bancare astfel încât să fie pe deplin pregătite în cazul în care o bancă s-ar confrunta cu probleme."

De asemenea, FMI crede că BNR trebuie să rămână foarte atentă la orice dificultate cu care s-ar confrunta băncile mici de pe piaţă.

În ultima perioadă toţi oficialii BNR, începând cu guvernatorul şi până la şeful Supravegherii Nicolae Cinteză, au dat asigurări că sistemul bancar românesc în ansamblu este solid şi că nicio bancă nu are probleme.

În România funcţionează 41 de bănci comerciale, a căror solvabilitate medie era de peste 14% la sfârşitul lunii iunie.

În aceşti ani de criză, acţionarii străini ai băncilor de pe piaţa locală au fost presaţi de BNR să întărească capitalul entităţilor de la Bucureşti, astfel că în ultimii doi ani sumele aduse la capital s-au ridicat la circa un miliard de euro plus credite subordonate de mai multe zeci de milioane.

Şeful Supravegherii din BNR analizează în mod curent situaţia băncilor din punctul de vedere al indicatorilor de solvabilitate, dar şi al operaţiunilor zilnice de piaţă astfel încât să aibă o imagine în timp real cu privire la poziţia fiecărei bănci. BNR a mers până într-acolo încât a solicitat în unele cazuri băncilor-mamă sau acţionarilor majoritari schimbarea unor preşedinţi de bănci sau a unor directori.

Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar, entitatea care trebuie să despăgubească deponenţii unei bănci care a intrat în faliment până la suma maximă de 100.000 de euro/deponent, a fost înfiinţat în 1996. De-a lungul timpului a despăgubit deponenţi ai unor bănci precum Bankcoop, Banca Internaţională a Religiilor, Banca Turco-Română, Banca Română de Scont sau Banca Columna.

În acest moment instituţia care îşi constituie resursele financiare de despăgubire prin contribuţiile băncilor este condusă de Eugen Dijmărescu, fost viceguvernator al BNR, ca director general, şi de Lia Tase, fostul şef al pieţelor financiare din BNR, ca preşedinte al Consiliului de Administraţie.(ZF.ro)

 

Comentarii

sugestie

ar fi util un feed rss la site-il dvs.