Criza economica va mai dura cinci ani

Share this
Duminica, 15/08/2010

Criza economica nu va disparea pana in 2015, dar, paradoxal, Romania ar putea traversa perioada care urmeaza mult mai confortabil daca guvernantii ar lua o serie de masuri simple, cu impact imediat si daca nu ar mai incerca sa se ingereze in mediul economic. Aceasta este opinia analistului financiar Ionel Blanculescu, fost presedinte al Autoritatii pentru Administrarea Activelor Bancare si fost ministru al controlului in guvernarea PSD. Blanculescu afirma ca si in actualele conditii de criza, economia Romaniei se misca destul de bine si ar putea depasi cu succes momentul critic in care se afla daca Guvernul nu ar interveni cu masuri brutale care inabusa orice incercare de relansare.
- Care este starea economiei romanesti in acest moment? Mai poate fi salvat ceva?
- I.B: Fundamental vorbind, economia Romaniei nu o duce atat de dificil pe cat pare. Problema e aceea ca, aparent, exista doua economii: una reala si una teoretica, fabricata, cu care opereaza guvernantii. In economia reala, 80% din capitalul total al firmelor il reprezinta capitalul strain. Aceste firme isi continua activitatea in mod normal, pentru ca sunt conectate la economia globala, in timp ce economia teoretica pare lovita fatal. Ca economia Romaniei nu o duce atat de rau o demonstreaza cifrele: in 2007, cifra de afaceri a Romaniei a fost de 234 miliarde de euro, iar in 2008, an de „boom” economic, de 260 miliarde de euro, la un produs intern brut mediu de 130 miliarde de euro. Daca statul nu ar interveni brutal in economie si ar lasa piata libera, aceasta s-ar autoregla cu siguranta. Din pacate, sistemul actual de guvernare poate ingropa economia.
- Cand va iesi Romania din criza economica?
- I.B.: Romania va iesi din criza atunci cand lumea va iesi din criza. Si, in opinia mea, criza mondiala va inceta in momentul in care 40% din actuala infrastructura va disparea. In acest moment, s-a ajuns la o reducere de 20-25% a activelor mondiale. In Romania, criza va  avea doua etape: prima se deruleaza intre 2009 si 2012 si reprezinta „nucleul dur” al acesteia, iar cea de-a doua se va desfasura in intervalul 2012-2015, cand criza se va metamorfoza in alte stari. Urmeaza situatii dramatice pentru bugetul de stat. De exemplu, 2012 si 2013 vor fi ani de varf pentru plata datoriei externe catre FMI. Va trebui sa rambursam numai catre FMI circa 5,4 miliarde de euro pe an, la care se vor adauga alte plati scadente. Bugetul va fi stors ca o carpa la momentul respectiv.
In mod paradoxal, situatia din Romania s-ar putea rezolva foarte simplu, in conditiile in care combaterea evaziunii fiscale ar deveni o prioritate nationala. Daca s-ar insista pentru reducerea semnificativa a acesteia, s-ar putea aduce in plus 10-15 miliarde de euro pe an la bugetul de stat. Pentru asta insa, Garda Financiara ar trebui sa devina o institutie independenta.   
- Cat de eficiente sunt masurile anticriza puse in practica de Guvern pana la acest moment?
- I.B.: S-a actionat total gresit, si acesta este motivul pentru care Romania nu iese din criza. Toate planurile anticriza anuntate sunt eronate. Asistam de fapt la un experiment facut in economia teoretica, virtuala, cea cu care opereaza guvernantii. Executivul a ales sa mearga pe cresterea fiscalitatii, o masura antieconomica si in conditii normale, dar mai ales pe timp de criza... Majorarea TVA reprezinta deja o lovitura fatala pentru economie, fiind o masura total gresita, pentru ca va afecta consumul si va determina o crestere masiva a evaziunii fiscale, care era oricum la un nivel foarte mare. Cota de TVA trebuie readusa la 19%, iar la produsele de baza trebuie scazuta la 5%, asa cum este in majoritatea tarilor europene. „Ingrijorarea” afisata de unii ministri care spun ca preturile nu vor scadea daca TVA revine la 19% este falsa. Piata intotdeauna regleaza preturile, iar acestea cu siguranta vor da inapoi. Si pana la urma, orice scadere de fiscalitate va duce la cresterea veniturilor bugetare.  
- Ce masuri ar trebui sa ia Guvernul pentru a ajuta economia sa iasa din criza?
- I.B.: In primul rand, Guvernul nu ar trebui sa vorbeasca despre salvarea economiei si nici sa se ingereze in mediul economic! Este incorect! Guvernantii ar trebui sa vorbeasca, in primul rand, despre restructurarea entitatilor de stat care merg prost pentru ca sunt supercapusate. O alta masura strict necesara trebuie sa fie aceea de restrangere a sistemului bugetar, incepand cu plafonarea, prin lege, a castigurilor angajatilor cu functii de conducere la maximum 7.000 de euro lunar, fata de 20.000-30.000 de euro in prezent. Apoi, trebuie taiate la sange cheltuielile bugetare. Impozitul minim trebuie inlocuit cu cel forfetar si trebuie initiata o lege corecta a parteneriatului public-privat. Spun asta pentru ca actuala lege este total inoperanta, intrucat nu stabileste adevaratele coordonate pentru intrarea statului in afaceri. Legea trebuie sa stipuleze modul in care statul poate desemna companiile cu care participa la un proiect public-privat. O lege buna a parteneriatului public-privat ar aduce investitii importante in Romania, s-ar da drumul la afaceri extraordinare.  
Pe de alta parte, este absolut necesara o restructurare totala a sistemului de achizitii publice, pentru care se aloca anual intre 12 si 15 miliarde de euro. Aici se pierd foarte multe oportunitati si bani si, mai important, se distruge imaginea externa a Romaniei din cauza modului dezastruos in care se deruleaza licitatiile. In plus, nu exista un sistem de monitorizare a acestor licitatii, intrucat activitatea ANRMAP, singura institutie a statului implicata, este practic inexistenta, intrucat nu poate da decizii pe litera legii. Altfel spus, ANRMAP este o institutie inutila. Ce sa mai vorbim despre Consiliul de Solutionare a Contestatiilor, care a dovedit de nenumarate ori ca actioneaza in mod clientelar, favorizand cand pe unii, cand pe altii, si astfel cazand in sarcina instantelor de recurs, adica a Curtilor de Ape, sarcina solutionarii reale a licitatiilor contestate?
O alta masura obligatorie in actualul context regional, cand state vecine precum Ungaria si Bulgaria reduc impozitele pentru a atrage investitii si forta de munca, este pastrarea cotei unice de impozitare la 16% sau chiar scaderea ei la 10%. In Romania insa, Guvernul a optat pentru cresterea fiscalitatii si „penalizarea” firmelor care fac performanta, astfel ca nu e de mirare ca in prezent sute de firme romanesti se inregistreaza in tari vecine unde impozitele sunt mult mai mici, nemaivorbind de alte zone din lume, acolo unde relocarea companiilor este permanenta. Nu in ultimul rand, trebuie scazuta fiscalitatea pe forta de munca.
In ceea ce priveste impozitarea pensiilor, acest lucru se poate face, dar trebuie sa existe totusi un nivel minim neimpozabil la pensiile sub 1.000 de lei. Totodata, cred ca impozitarea pensiilor intre 1.000 si 3.000 de lei trebuie facuta in mod gradual.
- Ministrul finantelor, Sebastian Vladescu, s-a declarat, recent, un sustinator al impozitarii progresive a veniturilor persoanelor fizice. Credeti ca ar fi oportuna o revenire la vechiul sistem de impozite?
- I.B.: Sistemul progresiv de impozitare este in fapt o discriminare de tip comunist. Marile state l-au preluat doar la un anumit moment in istoria lor. Tarile care inca il mai practica percep intre 15 si 30% pana la maximum 40% din venituri, dar la salarii de mii de euro, nu de sute de euro. Daca Romania ar reveni la el dupa ce l-a abandonat, ar fi prima miscare de acest tip din istoria financiara. Impozitul progresiv ar fi o lovitura pentru miscarea salariala din Romania. Ar fi afectate, practic, cele 4,6 milioane de persoane angajate. Ar aparea o demotivare in intreg sistemul, precum si noi „solutii” de evaziune. Angajatii n-ar mai fi egali in fata legii fiscale, iar cei care fac performanta ar fi „sanctionati” cu impozit de 40% din venituri. Pe de alta parte, si din punct de vedere constitutional este ilegal sa aplici o cota diferentiata de impozit in functie de venit. De pilda, un angajat cu un salariu de 200 de euro plateste acum impozit de 16%,  adica 32 de euro. Un salariat care castiga 1.000 de euro plateste tot 16%, adica 160 de euro, de cinci ori mai mult. De ce ar trebui ca salariatul care castiga 200 de euro sa ramana la cota de 32 de euro, iar cel cu 1.000 de euro, care are alta pregatire si alta perfomanta sa plateasca 400 de euro, adica de 12 ori mai mult ca celalalt? E acesta un mod echitabil de a gandi? Nu ar trebui ca toti cetatenii sa fie egali in fata legii, chiar si a celei financiare? De ce ar trebui sa participam in mod diferentiat la crearea veniturilor statului din impozitele pe salarii sau din impozitele pe profit platite de companii?
- Premierul Emil Boc a anuntat ca se va renunta din toamna la impozitul minim impus firmelor mici si mijlocii. Este aceasta o recunoastere a unui esec?
- I.B.: Impozitul minim este o taxa groteasca. Trebuie eliminat cat mai repede, pentru ca este ilegal, si inlocuit cu impozitul forfetar, care se aplica in multe state. Statul a luat pur si simplu bani din buzunarele intreprinzatorilor fara sa se jeneze si fara sa ofere nimic in schimb. Rezultatul: 300.000 de companii au fost desfiintate. In fapt, unele din acestea s-au metamorfozat, adica functioneaza in continuare la negru, fara sa mai plateasca nici un impozit, nici macar cat plateau inainte.
- Guvernul a mai propus recent o masura care pare „nastrusnica”: impozitarea averii afisate. Credeti ca e posibil de aplicat?
- I.B.: Este o tampenie, o „petarda” menita sa hraneasca orgoliul saracimii. Se presupune ca averea afisata este neimpozitata. Atunci, inseamna ca este ilegala si orice impozit inseamna o legalizare a ei. Astfel, statul ar legaliza o infractiune. Nu poate exista un impozit pe o avere afisata, este doar o declaratie populista a unor politicieni disperati. In cazul averilor care nu pot fi justificate se poate aplica o singura masura: confiscarea, dupa un proces corect.
- Ministerul Finantelor a propus un pachet de masuri antievaziune. Multe dintre acestea au fost respinse de Comisia Europeana, intrucat incalcau Tratatul de aderare. Ce ar trebui sa faca statul pentru a reduce acest flagel?  
- I.B.: Pe partea de evaziune fiscala s-a declansat un adevarat „concurs de solutii”. Acest lucru nu s-ar fi intamplat daca Garda Financiara si Vama nu ar fi fost trecute din nou in subordinea Ministerului de Finante in anul 2005. Practic, prin aceasta miscare, s-au pierdut cinci ani in lupta impotriva evaziunii, astfel ca Guvernul a ajuns acum sa ia bani de la mame, sugari sau pensionari, pentru a carpi bugetul. Daca legea pe care eu am initiat-o si promovat-o incepand cu anul 2004 ar fi fost aplicata, nu s-ar fi ajuns aici. In 2003, cu sprijinul Ambasadei SUA, am conceput un proiect de lege prin care evaziunea fiscala era asociata cu crima. Un an m-am straduit sa il promovez in interiorul PSD si am reusit acest lucru in octombrie 2004, profitand de campania electorala. PSD a pierdut insa alegerile si, dupa doua luni, cei care le-au castigat au scos proiectul de lege din dezbatere, propunand ceva mai tarziu un alt proiect mult mai permisiv. Astfel ca Garda Financiara este si in prezent in subordinea Ministerului Finantelor, in conditiile in care ea ar trebui sa controleze, practic, in cazuri de evaziune fiscala, inclusiv aceasta institutie. Ne aflam intr-un real conflict de interese. Ar trebui sa luam exemplul Italiei, acolo unde exista o Garda puternica, autonoma, independenta si militarizata, cu un efectiv de 60.000 de angajati, inzestrata de la avioane de lupta pana la submarine, mijloace cu care se lupta impotriva evazionistilor, condusa direct de un general de corp de armata si aflata sub autoritatea ministrului finantelor.
Solutia salvatoare pentru combaterea crizei economico-financiare mondiale si, implicit, a celei proprie, nationale, care afecteaza economia Romaniei, o reprezinta o disciplina financiara ferma, cu rezultate concrete in combaterea evaziunii fiscale, pe fondul scaderii obligatorii a fiscalitatii si in contextul respectului necesar acordat de catre Guvern mediului economic.

Aparut in publicatia Puterea, 15.08.2010, 15:16, Interviu de Marilena Dan
FMI: Datoria externa a Romaniei explodeaza la 82% din PIB, dar nu ne temem ca nu ne luam banii inapoi
Autoritatile trebuie sa ramana vigilente in privinta catorva banci mici
PIB a scazut cu 1,9% in 2010, consumul populatiei va deveni motor de crestere de-abia in 2012.
FMI mentine prognoza de scadere a PIB cu 1,9% in 2010 si estimeaza ca in 2011 Romania va avea o crestere economica intre 1 si 1,5% din PIB.
Expertii Fondului preconizeaza ca de-abia la inceputul lui 2012 consumul populatiei va deveni un motor important de crestere, pe masura ce veniturile vor mai creste, iar generarea de locuri de munca va deveni vizibila.
Pierderea suferita de PIB din cauza crizei ar urma sa fie recuperata de-abia in 2015.

Sursa: publicatia Ziarul Financiar, 12.01.2011, 23:54