"CURTEA CONSTITUTIONALA LASA DAREA IN PLATA LA DECIZIA INSTANTELOR JUDECATORESTI"- BURSA

Share this
Miercuri, 26/10/2016

* Blănculescu: "Legea dării în plată - considerată un pic neconstituţională, însă afectată în părţile ei esenţiale"

     Analistul economic Ionel Blănculescu menţionează că domnia sa a considerat Legea dării în plată neconstituţională încă de la începutul lunii februarie 2016.

     Domnul Blănculescu ne-a transmis: "Am spus că această lege este neconstituţională încă din stadiul de embrion legislativ, fiind prima persoană din România care a afirmat acest lucru, întrucât cunoaşteam foarte bine caracteristicile instituţiei juridice denumită «darea în plată». Astăzi, practic ea este declarată parţial neconstituţională de către CCR, însă notă mea - parafrazându-l pe Farfuridi în discuţia cu Caţavencu de la adunarea din actul al III-lea al Scrisorii Pierdute de Ion Luca Caragiale - este: «Din două una, daţi-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele... esenţiale».

     Această notă demonstrează că, de fapt, legea a fost supusă intruziunii constituţionale în infrastructura ei fundamentală, considerată un pic neconstituţională, însă afectată în părţile ei esenţiale.

     Desigur, avocaţii, care la această ora lucrează de zor, transformând Ziua Armatei în Ziua Analizei Juridico-Constituţionale, vor prezenţa temeiurile juridice prin care de fapt Legea dării în plată, aşa după cum am cunoscut-o în acest an, nu va mai putea fi aplicată, responsabilitatea urmând să fie preluată de instanţele de judecată, aşa după cum era şi normal, desigur, pentru minoritatea de contracte de împrumut care mai intră sub incidenţa legii dării în plată".

     Menţionăm că, în primele patru luni de la intrarea în vigoare a acestei legi, au fost depuse circa 4000 de notificări de dare în plată, conform Băncii Naţionale a României, majoritatea fiind contestate şi trimise la CCR.

 *  Preşedintele CCR: "Contracte încheiate între 2007 şi 2009, pe vechiul Cod Civil, nu fac obiectul sesizării, pentru că nu sunt în legătură cu cauza"

 

     *  Stan Târnoveanu: "Darea în plată nu are cum să-şi mai producă efectele aşa cum este scrisă Legea 77/2016"

     *  Gheorghe Piperea: "Una din excepţii care, aparent, a fost admisă, în realitate nu este admisă"

       Nici băncile şi nici clienţii nu s-au lămurit, ieri, asupra constituţionalităţii legii dării în plată, deşi Curtea Constituţională a României urma să facă lumină în acest caz.

     Concret, legea nu a fost declarată neconstituţională, însă nici constituţională şi nici măcar parţial neconstituţională, iar cei implicaţi au rămas nelămuriţi.

     Judecătorii CCR au dezbătut 33 de excepţii de neconstituţionalitate ridicate de bănci şi au hotărât într-un număr de 25 de dosare, pronunţarea pentru celelalte opt fiind amânată pentru mâine.

     CCR a admis două excepţii şi a respins alte două, preşedintele Curţii menţionând, însă, în răspunsul dat unui jurnalist, că legea nu poate fi numită "parţial neconstituţională".

     Plenul Curţii Constituţionale a deliberat, cu unanimitate de voturi, că sintagma "precum şi din devalorizarea bunurilor imobile" din articolul 11 al legii este neconstituţională.

     Acest articol menţionează: "În vederea echilibrării riscurilor izvorând din contractul de credit, precum şi din devalorizarea bunurilor imobile, prezenta lege se aplică atât contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, cât şi contractelor încheiate după această dată".

     Declararea ca neconstituţională a sintagmei "precum şi din devalorizarea bunurilor imobile" a avut în vedere faptul că devalorizarea bunurilor imobile nu este incidentă, în raport de obiectul contractelor de credit (sume de bani), susţine CCR.

     Potrivit comunicatului de presă postat pe site-ul instituţiei, Curtea a constatat că unele articole sunt constituţionale în măsura în care instanţa judecătorească verifică toate condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii, excepţiile referitoare la restul articolelor din text fiind respinse ca inadmisibile.

     CCR Menţionează: "Respingerea, ca inadmisibilă, a prevederilor menţionate la pct. 3 a avut în vedere faptul că toate dosarele în care au fost invocate excepţiile de neconstituţionalitate vizează contracte de credit încheiate între anii 2007- 2009, şi anume sub regimul Codului civil din 1864, astfel că aceste prevederi nu au legătură cu soluţionarea cauzelor".

     Preşedintele CCR a menţionat că deciziile care urmează să se pronunţe mâine vor reuni multe din concluziile adoptate ieri.

     Domnia sa a precizat: "Soluţia noastră este diversificată - două admiteri, două respingeri. O să spuneţi că a fost un fel de judecată solomonică, dar nu a fost deloc aşa, la un moment dat unii dintre colegii mei au spus că o să ne reproşaţi acest lucru".

     Domnul Dorneanu a mai spus, răspunzând unei întrebări, că acele contracte încheiate între 2007 şi 2009, pe vechiul Cod Civil, nu fac obiectul sesizării: "Ele sunt în afara cadrului legal de examinare a procedurilor de neconstituţionalitate. Nu fac pentru că nu sunt în legatură cu cauza. După cum nu sunt în legatură cu cauza nici cele la care făcea la un moment dat referire legea, cele care se vor încheia ulterior intrării în vigoare".

     * Avocaţii interpretează diferit decizia CCR

     Avocaţii interpreteată diferit decizia Curţii Constituţionale a României referitoare la Legea dării în plată.

     Pe de o parte, Stan Târnoveanu, ce reprezintă unele bănci în procesele cu clienţii, este de părere că, "de acum înainte, darea în plată, fără consimţământul împrumutătorului, nu are cum să mai existe". Domnia sa ne-a precizat: "Cred că CCR a vrut să lase să funcţioneze impreviziunea aşa cum este ea reglementată şi darea în plată aşa cum apare în Codul Civil. Darea în plată nu are cum să-şi mai producă efectele aşa cum este scrisă Legea 77/2016. Cel mult, instanţa aplică principiul impreviziunii. Dacă era vorba doar despre eliminarea unei sintagme, aceasta ar fi fost eliminată, fără ca legea să fie întoarsă în Parlament, iar, în rest, ar fi răms constituţională. Însă, a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate pe retroactivitate în ceea ce priveşte articolul care face trimitere prin derogare de la Codul Civil. Adică nu poţi printr-o lege obişnuită să derogi de la o lege organică".

     Pe de altă parte, avocatul Alexandra Burada, apărător al debitorilor, a scris, pe pagina de Facebook: "Este neconstituţională sintagma «precum şi din devalorizarea bunurilor imobile", restul articolului 11 fiind constituţional, adică se aplică şi creditelor în derulare. În ceea ce priveşte contractele încheiate sub imperiul noului Cod Civil, va trebui aplicată teoria impreviziunii.

     Concluzia mea.... Legea nu retroactivează, iar pentru contractele încheiate pe vechiul Cod, legea se aplică!"

     Domnia sa ne-a declarat că, dacă legea nu s-ar fi aplicat şi contractelor încheiate sub vechiul Cod Civil, atunci CCR ar fi declarat-o retroactivă.

     În 45 de zile, Parlamentul trebuie să corecteze legea. Dacă nu, vor fi eliminate articolele neconstituţionale, ne-au explicat specialiştii.

     * Iniţiatorii: "Decizia CCR - un triumf; textul legii este constituţional, cu excepţia unei singure sintagme"

     Iniţiatorii Legii dării în plată continuă să fie optimişti, interpretând decizia CCR într-o notă pozitivă.

     Avocatul Gheorghe Piperea, care a redactat legea, susţine că textul legislativ este constituţional cu excepţia unei singure sintagme.

     Domnia sa ne-a declarat: "Singura «victorie» a băncilor este eliminarea sintagmei «precum şi din devalorizarea bunurilor imobile». Acest lucru înseamnă că, în instanţă, nu mai poate fi invocată devalorizarea imobilelor. A doua excepţie care, aparent, a fost admisă, în realitate nu este admisă. CCR trimite, de fapt, în judecată cazurile. În rest, toate articolele - cele pe retroactivitate, accesibilitate, predictibilitate etc. - sunt declarate constituţionale, negru pe alb".

     Domnul Piperea ne-a mai explicat că, prin referirea la contractele încheiate între 2007 şi 2009, preşedintele CCR nu spune că acestea nu fac obiectul legii, ci că ele nu constituie obiectul sesizării, întrucât în acea perioadă nu exista legea impreviziunii.

     La rândul său, deputatul liberal Daniel Cătălin Zamfir, care a promovat textul legislativ în Parlament, consideră că decizia de ieri a Curţii Constituţionale este un triumf al Legii dării în plată.

     Domnia sa a scris pe pagina de Facebook: "Este un trimf pentru că băncile au atacat pe principiul neretroactivităţii şi au pierdut. Legea se aplică tuturor creditelor - şi din trecut. şi din prezent, şi din viitor! Apoi au atacat pe ideea că le este afectat dreptul de proprietate şi au pierdut! Băncile nu pot face profit pe necazul oamenilor! Ce a decis Curtea astăzi (n.r. ieri) este ca instanţele să verifice dacă omul este de bună credinţă sau nu. Care este motivul pentru care vrea să dea casa înapoi? Care e motivul pentru care nu mai poate plăti? Dacă a crescut cursul nu e vina lui! Dacă rata a urcat, nu e vina lui! Cursul nu e imputabil lui! Curtea a considerat că nu trebuie să beneficieze de lege cei de rea credinţă, din acest motiv se vorbeste de impreviziune. Concluzia este una extrem de importantă: Legea dării în plată nu e oprită de la aplicare şi se aplică tuturor contractelor! Sintagma declarată neconstituţională nu are nicio influenţă efectivă asupra procesului de dare în plată, ea trebuie pur şi simplu eliminată, Curtea considerând că nu are legătură cu scopul legii. Atât!"

 

http://www.bursa.ro/curtea-constitutionala-lasa-darea-in-plata-la-decizia-instantelor-judecatoresti-310316&s=banci_asigurari&articol=310316.html