DACĂ SITUAŢIA DIN ESTUL UCRAINEI NU SE VA REGLEMENTA ÎN MOD PAŞNIC - BURSA

Share this
Marti, 16/09/2014

     *  (Interviu cu analistul economic Ionel Blănculescu)
     *  "Restricţionarea gazelor din Rusia îi afectează în mod direct pe oamenii simpli şi pe companii, multe dintre acestea având acţionariat rusesc"
     *  "Bail-in-ul este o formă ilegală şi neconstituţională de ajutor negru, similară, ca gravitate, banilor murdari"
       Reporter: Ministrul delegat pentru energie Răzvan Nicolescu a anunţat vineri că ruşii de la Gazprom au redus cu 5% exporturile de gaze către ţara noastră, fără o informare oficială. Ieri, domnia sa a spus că, de astăzi şi până duminică, importurile noastre de gaze vor fi mai mici cu 10%. Cum va suporta ţara noastră această tăiere de gaze?
     Ionel Blănculescu: Din fericire, efectele asupra economiei româneşti a tăierii gazului de către Federaţia Rusă nu vor fi foarte grave, având în vedere că dependenţa noastră de gazul rusesc este în jur de 20%, însă prezenta situaţie nu este nici de neglijat. Să sperăm că acest conflict va fi dezamorsat până la începutul iernii, astfel încât să evităm orice posibile deranjamente şi inconveniente la nivelul operatorilor noştri economici şi a populaţiei, dependente de gaz.
     Dacă se va dovedi că limitarea exportului de gaze dinspre Rusia către România reprezintă o măsură de retorsiune, atunci putem considera regretabilă măsura. Federaţia Rusă nu trebuie să vadă România ca pe un inamic sau să-i considere acţiunile dictate de obligaţii şi responsabilităţi asumate în cadrul unor uniuni sau alianţe, chiar şi militare, ca pe dovezi de inamiciţie.
     Sunt convins că în această parte de lume trebuie să primeze raţionalul şi nu emoţionalul şi sunt încredinţat că Federaţia Rusă nu poate considera că poporul român este vinovat pentru orice act administrativ sancţionatoriu la adresa acesteia. Măsura de restricţionare a fluxului de gaze naturale spre România îi afectează în mod direct pe oamenii simpli şi pe companiile care, multe dintre ele, au acţionariat rus.
     Reporter: Cum va fi influenţată economia autohtonă de situaţia din Rusia?
     Ionel Blănculescu: Consider că economia noastră va fi influenţată din ce în ce mai mult în sens negativ de conflictul din zona Rusiei, dacă situaţia din estul Ucrainei nu se va stabiliza şi reglementa pe căi paşnice. Sunt de înţeles atât poziţia pe care au adoptat-o reprezentanţii zonei euro-atlantice, cât şi cea luată de partea rusă, însă trebuie să reţinem că numai prin mijloace diplomatice şi inteligenţă se poate rezolva situaţia, astfel încât să ne menţinem ritmul de viaţă şi să nu fim aruncaţi un urmă cu zeci de ani de dezvoltare. Comparaţii de genul «noi cei 28 de state UE, împreună cu aliatul SUA suntem mai puternici decât Rusia» nu-şi au locul. Nu cred că ar dori cineva dintre noi să se încerce conceptul în practică - ar însemna un gen de sfârşit al dezvoltării noastre ca specie umană, din motive lesne de înţeles, aruncarea noastră la începuturile secolului trecut şi multe alte aspecte extrem de nefaste pentru viaţa noastră, a popoarelor din Uniunea Europeană. Numai instrumentele diplomaţiei moderne, numai acei diplomaţi şi politicieni care nu sunt stăpâniţi de sentimentul războiului, ci de cel al păcii, reprezintă condiţia minimă a soluţionării conflictului militar şi de altă natură, astfel încât să nu se ajungă la momente ireversibile, regretabile la nivelul omenirii, cum s-a mai întâmplat în istoria tulbure a Europei. Economia României poate fi influenţată negativ de evenimentele actuale, atât direct, cât mai ales indirect, ţinând cont de sfera de influenţă a Federaţiei Ruse care, ca măsură de retorsiune la valul de sancţiuni economice adoptate împotriva ei, poate face să se închidă multe uşi la nivel mondial şi pentru operatorii noştri economici, fără a şti cu certitudine sursa acestui comportament neloial internaţional.
     Reporter: Cum ar trebui să reacţioneze autorităţile noastre faţă de conflictul ruso-ucrainean?
     Ionel Blănculescu: Consider că primul ministru al României deţine cheia unei atitudini corecte referitor la conflictul ruso-ucrainean, echilibrată, raţională, respectând apartenenţa noastră la Uniunea Europeană şi NATO şi, pe cale de consecinţă, adoptând măsurile decise în aceste două alianţe, în ceea ce ne priveşte, fără a pune accentul pe dimensiunea belicoasă, de război, ci pe cea de raţionalitate, de rezolvare a conflictului pe cale paşnică, diplomatică. Aceasta este linia ce trebuie urmată de România în accepţiunea mea, în scopul evitării transformării României în vârful de lance al luptei împotriva Federaţiei Ruse, în special prin sancţiunile economice decise de Uniunea Europeană. De altfel, şeful Guvernului a declarat recent că nu se pune problema unui război militar între Federaţia Rusă şi Uniunea Europeană, ci, eventual, a unei confruntări în domeniul energetic, de unde şi prioritatea guvernamentală de dezvoltare, în ceea ce priveşte domeniul energetic al ţării noastre, în scopul reducerii dependenţei de exterior.
     Reporter: Ce atitudine ar trebui să aibă autorităţile UE faţă de această situaţie?
     Ionel Blănculescu: În mare, Uniunea Europeană reacţionează corespunzător, însă cred că ar fi nevoie să pună un accent şi mai mare pe diplomaţie, pe discuţii cu autorităţile de la Moscova şi Kiev, astfel încât să înlăture cât mai mult spectrul războiului şi să apropie o soluţie de compromis, unanim acceptată şi acceptabilă. Valul de sancţiuni nu va face decât să escaladeze situaţia, nu sunt convins că va produce rezultatele aşteptate, ci dimpotrivă, va genera alte valuri de măsuri de retorsiune, din partea Federaţiei Ruse, în urmă cărora vor pierde toate părţile implicate.
     Cheia rezolvării situaţiei actuale, de conflict, nemaiîntâlnit de la sfârşitul Războiului Rece, o reprezintă arhitectura compromisului, modul în care se va ajunge la un astfel de compromis, acceptat de toate părţile implicate. Nu văd că situaţia s-ar dezamorsa, în absenţa unui compromis, prin război militar sau economic.
     *  "2014 - un an cu totul deosebit, ca urmare a deturnării cursului normal de relansare a economiei europene de criza politico-militară dintre UE, SUA şi Rusia"
     Reporter: Care au fost punctele forte şi punctele slabe ale acestui an, din punct de vedere economic?
     Ionel Blănculescu: Anul 2014 reprezintă un an cu totul deosebit, din punct de vedere economic şi al mediului de afaceri, ca urmare a deturnării cursului normal, post criză, de relansare şi creştere a economiei europene, în urma crizei politico-militare fără precedent, de la încetarea Războiului Rece, în care sunt implicate UE, SUA şi Federaţia Rusă, în calitate de actori majori.
     Având în vedere globalizarea aproape totală a economiei mondiale, o astfel de deteriorare majoră a mediului economic şi financiar internaţional, în special în perimetrul Uniunii Europene, îndeosebi prin intermediul noului tip de Război, al sancţiunilor economice şi financiare, simetrice şi asimetrice, atât dintr-o parte, cât şi din cealalată, nu avea cum să nu lase urme şi asupra economiei româneşti, atât de dependentă de spaţiul Europei - după cum se ştie în proporţie de 75% de spaţiul european şi de 50% de spaţiul Uniunii Europene.
     Am putea conchide că acesta reprezintă punctul slab major al acestui an, care probabil că va reverbera şi în anii viitori, într-o proporţie mai mare sau mai mică, în funcţie de evoluţia evenimentelor în teatrul de război din estul Ucrainei.
     În oglindă, un punct forte al anului 2014 îl reprezintă demararea politicii guvernamentale de acordare a stimulentelor economice pentru investiţii, efectul acesteia fiind cu mult mai mare decât se cunoaşte în percepţia generală a societăţii.
     Doar scutirea de la impozitarea profitului reinvestit generează deja efecte extrem de benefice, prin demararea de investiţii importante în România. Trebuie ştiut că problematica acordării de stimulente, sprijin divers, ajutoare de stat pentru investiţii este extrem de prezentă în negocierile mediului de afaceri cu toate guvernele din lume. Cine înţelege importanţa participării statului cu o câtime la efortul global investiţional, va avea câştig de cauză în această luptă acerbă concurenţială în care şi România este implicată, competitivitatea naţională devenind comandamentul major al reuşitei economice.
     În urma unor analize proprii, am ajuns la concluzia că la o unitate monetară cu care statul participă la o investiţie privată, pe calea stimulentelor, ajutorului de stat sau a altor instrumente din această gamă, investitorul privat participă cu până la 4-6 unităţi monetare. Mai concret, la o investiţie la care statul participă cu 5 milioane de euro, investitorul măreşte participaţia sa la 20-30 de milioane de euro, pentru o investiţie totală de 25-35 milioane euro. Acest comportament este valabil nu numai în România, explicaţia regăsindu-se într-un nou stil de a aborda economia globală, în baza Behavioral Economics, o nouă ştiinţă, bazată în special pe aplicarea psihologiei în economie, care relevă modul în care aspectele psihologice ale decidenţilor influenţează comportamentul acestora în procesele economice. Iar coparticiparea statului la procesul privat investiţional, generator de atâtea efecte pozitive pentru societate, s-a dovedit că atrage participare privată la investiţii în proporţia de o parte stat la 4-6 părţi investitor privat.
     Putem exemplifica prin cifre clare la nivelul ajutorului de stat acordat proiectelor de investiţii, program aprobat de Bruxelles, la nivelul perioadei 2008-2013, cu prelungire până în vara anului 2014, în valoare de 636 milioane euro, care a atras investiţii totale de 3,3 miliarde euro, deci un raport de 1 la 5,18 în valoarea investiţiilor private, generatoare de taxe şi impozite şi de noi locuri de muncă, în general în domenii de medie şi înaltă tehnologie, unde nivelul de salarizare este corespunzător acestui nivel.
     Desigur că acest an a mai avut şi alte puncte slabe şi forte, din punct de vedere economic.
     În general, cele slabe sunt legate de introducerea unor impozite şi taxe speciale, care deja intră în procedura de corectare, în sensul scăderii acestora, după reacţia vehementă a mediului economic, iar cele forte au legătură cu scăderea, în general, a fiscalităţii şi colaborarea foarte bună a premierului şi a miniştrilor din domeniul economic cu mediul de afaceri, în cadrul Coaliţiei Pentru Dezvoltarea României şi Grupului Economic Consultativ la nivelul Primului Ministru, operaţional din data de 14 mai 2013.
     Reporter: Creşterea economică a încetinit simţitor în primele trimestre ale acestui an. INS a anunţat o creştere de minus 0,2%, în primul trimestru 2014 faţă de ultimul trimestru al anului trecut. Cum credeţi că va evolua economia în următoarele luni, în acest context şi în condiţiile unui an agricol mai slab, scăderii investiţiilor, reducerii exporturilor şi ţinând cont de faptul că vom traversa perioada alegerilor prezidenţiale?
     Ionel Blănculescu: Economia României se va menţine pe un ritm de creştere pozitiv, însă sub nivelul anului 2013. Îi putem spune scăderea ritmului de creştere economică şi nicidecum scădere sau stagnare economică sau, mai rău, recesiune tehnică, aşa după cum unii pseudo specialişti în macroeconomie afirmă, pe fondul unei campanii politice electorale care nu ar trebui să ingereze teoria economică sau să interfereze cu ea.
     Reporter: Aţi amintit despre fiscalitate. Cum apreciaţi evoluţia acestui domeniu?
     Ionel Blănculescu: În ţara noastră, în următorii ani, cel puţin până în 2019 inclusiv, creşterea taxelor şi impozitelor va rămâne îngheţată, cele două creşteri blamate în prezent fiind considerate că aparţin anului 2013, chiar dacă aplicarea s-a făcut începând cu 2014. Linia generală va fi de scădere a fiscalităţii şi de simplificare a sistemului fiscal românesc, în special prin informatizarea acestuia şi eliminarea legăturii directe între funcţionarul de stat şi contributor.
     Reporter: Cum credeţi că poate fi rezolvată problema scăderii investiţiilor străine directe (ISD) din ţara noastră?
     Ionel Blănculescu: Cea mai sigură metodă o constituie scăderea fiscalităţii până la nivelul de acceptabilitate şi suportabilitate, în termeni de rezonabilitate, ceea ce generează competitivitatea investiţiilor pe care deja capitalul străin le are în România, astfel încât ISD să revină pe fluxul financiar al ţării noastre, în detrimentul altor direcţii, pe care la acest moment se mişcă. Să nu uităm, chiar dacă discutăm toată ziua despre aceste două concepte, demonetizându-le puţin, şi anume predictibilitate şi stabilitate din toate punctele de vedere, în special fiscală, legislativă şi politică, că acestea reprezintă de asemenea condiţii vitale pentru reatragerea ISD spre România. Scăderea de la 1,5% la 1% a nivelului impozitului pe construcţii speciale, concomitent cu posibila stabilire a unei baze sănătoase de calcul a acestora, înlocuindu-se formula de calcul bazată pe valoarea brută contabilă a respectivelor active cu cea bazată pe valoarea netă fiscală şi, mai nou, eliminarea birocraţiei ce ţine de teritorialitatea încasării acestui tip de impozit, prin mutarea centrului de greutate dinspre autoritatea centrală spre cea locală, reprezintă un exemplu de acţiune guvernamentală în sprijinul atragerii respectivelor ISD spre România.
     Reporter: Cum vedeţi compensarea deficitului bugetar care va fi creat de reducerea CAS?
     Ionel Blănculescu: Compensarea deficitului respectiv se va realiza similar compensării aşa zisului deficit generat de scăderea TVA la pâine de la 24% la 9%, adică prin măsuri active, de compensare activă. Altfel spus, însăşi măsură de reducere a CAS cu 5 pp, adică cu aproximativ 25% din nivelul taxei actuale, ce grevează angajatorii, va genera efecte pozitive de cel puţin valoarea deficitului, iar în timp va produce chiar şi profit pentru stat, în sensul excedentului bugetar generat de respectiva scădere.
     Reporter: Cum apreciaţi evoluţia cursului de schimb până la finalul anului, în condiţiile dezechilibrelor locale şi în contextul internaţional prezent?
     Ionel Blănculescu: Trebuie să remarcăm "eroismul" acestuia, stabilitatea lui, în condiţii de război la graniţe şi tulburări politice şi economice masive în Uniunea Europeană şi în partea noastră de lume, aşa că nu văd motive credibile ca până la sfârşitul anului 2014 să mai survină surprize neplăcute pe acest segment.
     Reporter: Ce perspective au exporturile noastre?
     Ionel Blănculescu: În acest segment, perspectivele sunt pozitive - estimez că exporturile vor avea un aport mai mare decât în primul semestru la PIB. Creşterea competitivităţii naţionale cu 17 locuri în plan mondial, în anul 2013, se regăseşte în rezultatele mai bune în domeniul exportului, al eficienţei acestuia şi în creşterea contribuţiei lui la creşterea economiei naţionale.
     Reporter: Care este posibilitatea aplicării bail-în-ului la noi şi cum va reacţiona mediul de afaceri în acest caz?
     Ionel Blănculescu: Nu cred că este cazul aplicării acestui instrument în România, pe care de altfel îl dezavuez. Orice mediu de afaceri reacţionează negativ la aplicarea unui astfel de instrument, prin care se devalizează depunătorul, fie că este persoană fizică, fie că este companie. Nu mi-aş putea explica în niciun fel cum o companie din domeniul panificaţiei, de exemplu, este obligată să răspundă cu banii încasaţi pe pâinea vândută pentru fărădelegile sau managementul neperformant al unei echipe de conducere de la nivelul unei bănci comerciale, care a produs situaţia negativă financiară la nivelul acesteia. Această formă de ajutor negru, similară ca gravitate banilor negri, murdari, o consider efectiv ilegală şi neconstituţională. De aici, putem extrapola şi la nivel de ţară dacă instrumentul bail-în s-ar dori să fie folosit pentru salvarea unui stat, de genul Greciei. Cum aş putea eu, contributor, să plătesc pentru lipsa celor 200 de miliarde de euro, transferate peste graniţe, la momentul şi locul potrivite şi pentru lipsa lor de la bugetul de stat, în cazul nostru, elen? De fapt, pe logică, bail-in-ul transformă depunătorul, clientul băncii, să zicem, în acţionar, care trebuie să răspundă cu banii proprii pentru pierderi, însă în oglindă. Atunci când banca nu suportă pierderi, ci înregistrează profit, depunătorul sau clientul nu primeşte dividendele aferente rulajului lui prin respectiva instituţie financiară.
     Reporter: În tot acest context, ce sentiment are mediul de afaceri?
     Ionel Blănculescu: Suntem într-o perioadă post criză, de relansare şi creştere economică, aşa că mediul de afaceri, cel competitiv, sănătos, nelegat într-o proporţie covârşitoare de politica investiţională a statului sau de subvenţiile acestuia, care poate avea sincope, din motive obiective şi subiective, şi care poate afecta vremelnic respectivii operatori economici, are un sentiment în cea mai mare parte pozitiv, referitor la mediul economic şi economia României. Este şi obligatoriu să fie aşa, urmează cel puţin cinci ani de consolidare economică şi, de ce nu, de boom economic, probabil la nivelul anilor 2017-2019, fapt ce reprezintă un motiv suficient pentru optimism economic astăzi, după ce mediul de afaceri a plătit un tribut greu crizei economice şi financiare din perioada 2009-2011, însă a supravieţuit şi a ieşit mai înstărit din această încercare, restructurat, mai accentuat îndreptat spre eficienţă, cu o altă mentalitate de lucru, cu mult mai sănătoasă decât cea de dinainte de criză.
     Reporter: Este pregătită România să adere la Uniunea Bancară Europeană?
     Ionel Blănculescu: Am mai spus-o şi o repet, dacă prin Uniune Bancară Europeană înţelegem de fapt Supraveghere Bancară Europeană, atunci răspunsul este pozitiv. Aşa după cum suntem supravegheaţi pe toate liniile economice şi financiare de către Bruxelles, putem fi supravegheaţi şi în domeniul bancar. Dacă, însă, discutăm de Uniune Operaţională Bancară, răspunsul este negativ, la puterea pe care marile bănci europene o au, măsurată în valoarea activelor acestora, care atinge 2.000-2.500 miliarde euro, pentru băncile foarte mari. Niciodată acestea nu vor permite terţilor accesul în zona de operaţiuni, de culise. Va fi o Uniune Bancară Europeană formală, asezonată însă cu multe posturi extrem de bănoase pentru fericiţii sorţii.
     Reporter: Cum vedeţi evoluţia relaţiilor noastre cu organizaţiile financiare internaţionale, ţinând cont de modul în care s-a încheiat ultima vizită a delegaţiei FMI?
     Ionel Blănculescu: România tinde să devină independentă faţă de FMI, fiind momentul în care performanţa în finanţarea internaţională, obţinută în special în acest an (randamentele pe împrumuturi ajungând la cele mai reduse niveluri, iar pieţele financiare internaţionale deschizându-se total ţării noastre), să transmită un mesaj pozitiv, acela că România se poate descurca singură, fără un nou acord cu FMI. Scăderea fiscalităţii în România, după o perioadă nefastă de austeritate, trebuie înţeleasă şi de FMI, astfel încât relaţia cu acesta să se finalizeze în mod fericit, prin continuarea acordului de precauţie existent până în ultima lui zi, în condiţii de respectare a prevederilor lui. Organismele financiare internaţionale respectă România şi îi acordă prerogativele de care aceasta are, eventual, nevoie.
     Reporter: În ce punct se află criza economică prin care trece România şi Europa?
     Ionel Blănculescu: Criza economică în România a luat sfârşit, ne aflăm în prima etapă a ciclului economic, şi anume în faza de înviorare, relansare şi creştere economică, urmând să atingem a doua fază - boomul economic, în perspectiva anilor 2017-2019, cu condiţia fundamentală să uităm de austeritate bugetară până la începutul anului 2020.
     Reporter: Mulţumesc! 

http://www.bursa.ro/daca-situatia-din-estul-ucrainei-nu-se-va-reglementa...