DE LA SUBMINAREA ECONOMIEI NATIONALE LA SUBMINAREA BUGETULUI DE STAT SAU CUTREMURATOARELE CONCLUZII ALE CURTII DE CONTURI, IN CEEA CE PRIVESTE GESTIONALREA BANILOR PUBLICI

Share this
Luni, 09/01/2012

Sfarsit exploziv de saptamana pe taramul subminarilor de toate felurile, insa cu un singur numitor comun, banul public.

Luam act de un caz dramatic de subminare a economiei nationale, cu peste 40 de actori, intre care si ministri, secretari de stat, presedinti de institutii publice, insa si mari oameni de afaceri, conducatori de companii, pana mai ieri aflate in toate topurile,  cu un prejudiciu de 126 milioane euro, in domeniul gazifer, nu apucam sa ne revenim bine, ca explodeaza Raportul Curtii de Conturi.

Pe scurt, prejudicii constatate de 3.2 miliarde lei (752 milioane euro) si abateri cu caracter financiar-contabil, de 38.4 miliarde lei, (9.1 miliarde euro), la cele 2751 de entitati de stat controlate, dintr-un total de 11281, adica la 24.4%.

Nu ca as vrea sa extrapolez la total, insa nu ma pot abtine sa nu remarc ca cifrele de mai sus sunt valabile numai pentru un sfert din entitatile de stat controlate, atat cat a putut fizic, timp de 1 an, sa intreprinda Curtea de Conturi.

Imi aduc aminte, in Rapoartele Curtii de Conturi pe anii 2008 si 2009, nivelul abaterilor cu caracter financiar constatate au fost de 9.8 miliarde euro, respectiv 10 miliarde euro. In anul 2010, se mentine trendul, cu 9.1 miliarde euro.

Pentru o mai buna intelegere, acest nivel gigant al abaterilor cu caracter financiar genereaza si cuprinde inlauntrul sau nivelul efectiv de prejudiciu, care urmeaza a fi recuperat.

Astfel, pentru anul 2010, la un nivel total de abateri de 38.4 miliarde lei, prejudiciul constatat, pana in prezent, este de 3.2 miliarde lei, adica 8.3%, in timp, dupa toate clarificarile necesare ale Curtii de Conturi, putand creste si mai mult.

Ideal ar putea ajunge la 100%, practic insa va mai putea creste cu probabil max 50%, pana spre 5-6 miliarde lei, urmand ca dupa finalizarea acestui proces greu si indelungat de clarificare si probare, diferenta pana la 100%, adica pana la 38.4 miliarde lei, sa fie anulata, prin acordarea certificatului de conformitate, adica prin descarcare de gestiune.

De retinut insa, daca Curtea de Conturi va putea dovedi ca prejudiciul poate ajunge, sa spunem la 15%, de la 8.3% in prezent si daca va putea sa sustina legal, in fata instantelor de judecata, acest nivel, oricum sume prejudiciate, dovedite de 1-2 miliarde euro pe an, deja reprezinta o reala amenintare pentru siguranta statului roman.

Mai mult, de la 8.3% prejudiciul de astazi la 100%, adica de la 3.2 miliarde lei la 38.4 miliarde lei, o suma imensa de 35.2 miliarde de lei reprezinta o incertitudine, asupra careia planeaza suspiciuni de la coruptie pana la neglijenta si abuz in serviciu a ordonatorilor de credite, la care Curtea de Conturi va incerca sa probeze, la nivelul dovezilor pe care le va putea obtine, care este de fapt suma finala ce se va putea constitui sub forma de prejudiciu. O munca foarte grea ce va fi dusa in conditii de ostilitate maxima din partea celor vizati.

Daca mai luam act de nivelul oficial al evaziunii fiscale, asa cum il prezinta la nivel minimal Consiliul Fiscal, de 10% din PIB, adica in jur de 13 miliarde euro, real apropiindu-se de 18 miliarde euro, daca luam in considerare nivelurile economiei romanesti nefiscalizate prezentate de oficiali, Guvernatorul BNR, 36%, Presedintele statului, 30% si adaugam prejudiciile generate de tipuri de subminare prezentate mai sus si va garantez ca mai sunt si altele, ajungem la concluzii halucinante, cum ca peste 50% din veniturile la bugetul de stat se volatilizeaza, intr-un fel sau altul. Astfel, teoretic, nivelul veniturilor bugetare ar putea sa ajunga si la 50% din PIB, de la inghetatul si incremenitul de max 32% din PIB, care balteste la acest nivel de cel putin 22 de ani.

 

In concluzie, putem constata ca, subminarea banului public devine indeletnicire nationala, foarte multi reprezentanti ai statului, insa si ai mediului privat, specializandu-se in acest “profitabil” domeniu, mai ales in perioade de criza.

Curtii de Conturi ii revine o sarcina foarte dificila, in a descoperi toate ingineriile cu bani publici si in special in a recupera prejudiciile constatate si in a descuraja fenomenul, care devine de masa.

Parlamentului Romaniei ii revine, de asemenea, responsabilitatea modificarii cadrului legal, de functionare a Curtii de Conturi, redandu-i acesteia puterile de care a fost deposedata, de-a lungul timpului, de insisi cei vizati de controalele ei.

Societatii romanesti ii revine si acesteia o mare responsabilitate si anume sa mentina o presiune fara seaman asupra autoritatilor de stat, abilitate cu gestiunea si controlul banilor publici, cu recuperarea fondurilor publice fraudate si deturnate de la bugetul de stat.

Numai asa, Romania va putea sa devina civilizata din punct de vedere al folosirii banilor publici, parasind taramul subminarilor de orice fel si revenind pe cel al responsabilitatii si maturitatii post tranzitie, de la salbatic si primitiv la nu stiu ce, definiti mai bine dvs.!

 

 

 

 

Comentarii

ban public

Domnule Blanculescu , ce citesc in acest articol ma sperie de-a dreptul.Am sesizat acum cativa ani ca parlamentul Romaniei a redus prin lege atributiile curtii de conturi si am inteles atunci ca se doreste marginalizarea acestei institutii.Azi urmaream pe site-ul unui spital municipal nivelul de salarizare intr-o sectie de oncologie: medicul sef,cu grad de medic primar ridica lunar 2000 lei iar asistentii intre 1 100- 1 300 lei.E o mizerie care dureaza de prea mult timp,iar avand in vedere fenomenele politice recente,riscul unui conflict social devastator in RO nu mai poate fi subestimat. Nu am nici o indoiala ca mafia in RO este bine organizata iar jaful este organizat.Ce ma uimeste este ca liderii acestui business nu cunosc o lege atat de importanta a decalogului,adaptata lumii reale in care traim: FURA MAI PUTIN! Daca ar lasa populatiei un nivel de trai rezonabil,probabil afacerea ar merge inca 50 ani de acum in colo.Din pacate insa,poporul va fi nevoit sa aleaga intre a muri de foame sau a risca totul rasculandu-se impotriva acestei clase politice careia lacomia i-a luat facultatea de previziune.Spuneau romanii:Quos deus vult perdere prius dementat!