Economia Romaniei nu va iesi din criza sau din recesiune in anul 2011

Share this
Luni, 21/03/2011

Ionel Blanculescu: "O noua forma de criza economica globala bate la usa, dupa dezastrul din Japonia. Investitorii fug, iar interventia statului de 680 miliarde dolari pe piata locala va aprinde inflatia mondiala"
"Exista perspectiva unui veritabil tsunami bursier la nivel mondial"
"Economia Romaniei va fi intr-o situatie extrem de grava, daca datoria publica va creste la peste 45% din PIB"
Economia tarii noastre iese, tehnic, din recesiune la 1 aprilie, pentru ca PIB-ul va inregistra o crestere pentru al doilea trimestru consecutiv, insa ne afundam si mai tare in criza economica, ne-a declarat, intr-un interviu, Ionel Blanculescu, fostul ministru al Controlului din guvernarea Adrian Nastase, in prezent presedintele companiei "Consultanta si investigatii financiare". In curand, tara noastra va trebui sa inceapa sa ramburseze suma imprumutata de la FMI, Banca Mondiala si UE si sa imprumute din nou bani pentru reducerea deficitului bugetar.
In plus, sunt semne ca situatia din Japonia va da peste cap economia mondiala, fapt care ne poate influenta si pe noi.
Ionel Blanculescu ne-a spus: "Cum criza globala a maturat intreaga lume, la fel se va intampla si daca in Japonia vom vedea o explozie asemanatoare celei de la Cernobil, asa cum se asteapta oficialii francezi care se ocupa de siguranta nucleara. Deja investitorii fug de Japonia si zonele adiacente, unde s-ar putea raspandi radiatiile. Japonia a injectat 680 de miliarde de dolari pe piata, cat toata interventia Obama pentru sprijinirea bancilor americane. Ne putem astepta la o aprindere a inflatiei mondiale.
De exemplu, daca un furnizor de paste fainoase ar fi vandut in Japonia 10 vapoare de marfa cu 5 milioane de dolari, dupa ce statul a intervenit, acesta va creste pretul la 6 milioane de dolari". In plus, din informatiile domnului Blanculescu, exista o mare probabililtate ca, in maximum o luna, sa se prabuseasca bursa japoneza, antrenand dupa ea si alte burse din lume. "Exista perspectiva unui veritabil tsunami bursier la nivel mondial. Este exact ce s-a intamplat in SUA, cand colapsul bursei americane din 2008 a provocat prabusirea burselor din lume", ne-a explicat domnul Blanculescu.
Economia noastra ramane in groapa
Referitor la situatia din tara noastra, Ionel Blanculescu ne-a declarat: "Daca luam in considerare definitia recesiunii, care inseamna doua trimestre de crestere economica, da, iesim din recesiune la 1 aprilie. Aici este marea pacaleala. Iesirea din recesiune nu inseamna ca iesim din criza. Nu mai continuam in jos, pentru ca nu mai avem unde, dar incepem sa privim in susul gropii. In primul trimestru din 2010, PIB a scazut cu 0,3%, iar in al doilea, a crescut cu 0,3%. In al treilea trimestru din 2010, am avut o scadere de 0,7%. In al patrulea, am crescut cu 0,1%. Acum asteptam o crestere de 0,1% in primul trimestru din 2011. Dar, dupa cum se vede, tot in < groapa > ramanem. Daca in 2008, aveam un PIB de 137 de miliarde de euro, acum suntem la circa 112 miliarde de euro".
Ionel Blanculescu si-a reiterat opinia conform careia criza economica va dura pana in 2015, fiind structurata in doua perioade: 2009-2012, "nucleul dur al crizei", si 2012-2015, "metamorfozarea crizei in alte stari.
Cea mai apasatoare pentru Romania va fi criza datoriei publice, care, de la circa 37%, cat este in prezent, va urca la 40% sau chiar va depasi acest prag la sfarsitul anului, estimeaza consultantul financiar.
Domnia sa ne-a explicat: "Economia Romaniei va fi intr-o situatie extrem de grava, daca datoria publica va creste la peste 45% din PIB. Ar trebui sa ne oprim din imprumutat. Indatorarea unui stat pana la 60% din PIB este o referinta a UE, un punct maxim pentru datoriile suverane. Romania nu se va incadra in veci in acest sablon. Nu ne putem compara structural cu Germania, Franta sau alte state dezvoltate din UE. Cand Romania va atinge nivelul de 40% al datoriei publice in PIB, efectul echivalent va fi ca la 60%".
Cel mai probabil, criza datoriei publice ne va afecta in 2013-2014, cand tara noastra va avea de rambursat aproximativ 5,4 miliarde de euro numai pentru imprumutul de la Fondul Monetar International (FMI), Banca Mondiala (BM) si UE, sustine fostul ministru al Controlului.
"Am folosit de la FMI vreo 3 miliarde de euro, din imprumutul total de 13 miliarde. Romania a mai cheltuit, pe langa cele 3 miliarde de la FMI, alte 7, de la BM si UE, pentru salarii si pensii. Rezulta ca sunt vreo 10 miliarde de euro care s-au dus pe salarii si pensii. Nu iau in calcul cele 10 miliarde de la FMI care sunt acum la BNR. Eu sper ca BNR sa tina de ei", ne-a spus Ionel Blanculescu.
In afara de efortul achitarii datoriei de 5,4 miliarde de euro, anual, in perioada 2013-2015, tara noastra va trebui sa faca rost in acest an de circa 5,2 miliarde de euro, pentru reducerea deficitului bugetar. Ionel Blanculescu ne-a spus: "Va trebui sa luam de undeva acesti bani. In 2011, avem de coborat de la un deficit real de 7,5-8%, cat am inregistrat in 2010, nu de la 6,5%, cat spun autoritatile, care nu au luat in calcul arieratele. Acum, FMI ne obliga sa ne achitam arieratele. Sunt convins ca nu vom reusi sa reducem deficitul bugetar pana la 4,4%, in 2011, respectiv la 3%, in 2012, an electoral, asa cum spera autoritatile. Cred ca vom ajunge undeva la 5-5,5% in 2011, ceea ce inseamna vreo 3 miliarde de euro pentru atingerea tintei de deficit si alte 6 miliarde de euro pentru deficitul propriu- zis, bani pe care va trebui sa-i imprumutam. Iata cum se duc peste 15 miliarde de euro pe salarii, pensii si reducerea deficitului bugetar."
Toate aceste eforturi pe care le va face tara noastra vor conduce la o criza economica severa, "miliarde de euro vor vaduvi bugetul de stat, iar de investitii, nici nu poate fi vorba", spune Ionel Blanculescu, convins ca ne va fi din ce in ce mai greu sa tinem in frau deficitul bugetar, pe fondul majorarii deficitului fondului de pensii.
Domnia sa atrage atentia si asupra supradimensionarii aparatului de stat, in care inca activeaza 300.000 de bugetari care ar trebui disponibilizati: "Statul trebuie sa se imprumute pentru a plati salariile unui excedent de 300.000 de salariati, care practic paraziteaza aparatul bugetar. Nu este permis ca Romania sa aiba mai mult de 900.000 de salariati bugetari. Acum au mai ramas 1.270.000 de bugetari, din 1.370.000, cati existau inainte de disponibilizari. Reducerile de personal au fost doar pe hartie. Daca ar fi fost altfel, ii vedeam pe cei 100.000 de angajati cu posturi restructurate manifestand".
La toate acestea se adauga alte elemente de criza conjuncturale, cum ar fi criza pretului la alimente si la petrol.
Ionel Blanculescu a precizat: "Un tsunami poate lovi Romania in 4-5 luni, pe fondul crizei pretului la alimente si la petrol. Daca in Arabia Saudita - cel mai mare furnizor mondial de carburanti - se declanseaza proteste, urmare a efectului de contagiune cu celelalte zone fierbinti, cu siguranta pretul petrolului va exploda".
"Ma tem ca nu cumva americanii sa fie implicati, indirect, in declansarea conflictelor din nordul Africii si din Orientul Mijlociu. Se spune ca o mare criza se poate termina printr-un razboi"
Este posibil ca americanii sa fie implicati in declansarea conflictelor din nordul Africii si din Orientul Mijlociu, pentru ca o mare criza se poate termina printr-un razboi, asa cum arata experienta din 1940-1945, spune Ionel Blanculescu. "Mi se pare ca au izbucnit prea brusc niste conflicte unde dictatura era la ea acasa", afirma domnia sa.
Practic, o situatie conflictuala ar conduce la deblocarea consumului, mai multe industrii fiind implicate in aprovizionarea armatelor si in reconstructie.
Consultantul financiar ne-a explicat: "Criza din 1929-1933 corespunde nucleului dur al crizei globale. Este foarte posibil ca acum, la fel ca atunci, sa nu reusim sa ne revenim din criza. Ma gandesc ca nu cumva americanii sa incerce sa inchida criza printr-un razboi, asa cum s-a intamplat in 1940-1945. Un razboi la nivelul mai multor state dintr-o regiune ar conduce la deblocarea consumului de alimente, de combustibil, de echipamente medicale, de materiale de constructii, de armanent, chiar daca pare cinic. Exact asa s-a intamplat in 1940. Dupa 1933, recesiunea s-a transformat in depresiune, apoi in marea depresiune, care a durat pana in 1945. Apoi a inceput cresterea economica".
"Impozitul pe profit ar trebui inlocuit cu un impozit de 3% pe cifra de afaceri"
Din topul celor mai mari 100 de exportatori care activeaza in tara noastra, doar 7 au capital romanesc.
Majoritatea multinationalelor care activeaza in tara noastra isi transfera profiturile in afara, prin diverse metode contabile, mai mult sau mai putin legale, ceea ce face ca la bugetul de stat sa ajunga sume infime, ne-a declarat Ionel Blanculescu.
In opinia sa, statul roman ar trebui sa introduca impozitul pe cifra de afaceri, in schimbul celui pe profit: "Ar trebui sa urmam exemplul Ungariei, care impoziteaza cifra de afaceri obtinuta de mediul business cu 3%, respectiv cu 6%, activitatile comerciale care au la baza banii. In plus, s-ar diminua efectele spalarii de bani. In 2008, de pilda, cifra de afaceri pentru mediul de business din tara noastra a fost de 261 miliarde de euro. Ar rezulta, la un impozit de 3% pe cifra de afaceri, o suma colectata la buget de 7,8 miliarde de euro. In 2008, companiile au declarat doar 3% din profitul obtinut, adica 7,8 miliarde de euro, suma care a fost impozitata cu 16%. A rezultat un impozit pe profit de sub un miliard de euro, de 7 ori mai putin decat ar fi trebuit sa incaseze statul".
Exista diferite metode prin care profitul poate fi externalizat, pe care Ionel Blanculescu le asimileaza marii evaziuni fiscale. Intre aceste proceduri, "metoda preturilor de transfer" reprezinta esenta, alaturi de alte metode inteligente de optimizare fiscala, pe care le concep nimeni altii decat cei din Big 4", afirma consultantul, adaugand: "In 2008, Garda Financiara descoperise ca o mare companie germana din Bucuresti incheiase un contract de know-how de 25 de milioane de euro cu firma mama, suma care a fost, astfel, dedusa din venituri. Astfel, compania a fost exonerata de plata impozitului pe profit de 4 milioane euro la bugetul statului".
Imprumuturile obligatare, o solutie pentru deblocarea investitiilor
O alta metoda de a strange bani la buget sunt investitiile. In opinia consultantului financiar, statul ar trebui sa se imprumute de la investitori straini, carora sa le acorde actiuni la scadenta, in schimbul datoriei.
In urma reuniunii statelor din Golf, la Bucuresti, o oportunitate ar fi convingerea lor sa participe la acest model de investitii.
Ionel Blanculescu ne-a spus: "Romania ar putea obtine 20 de miliarde de euro de la statele din zona Golfului, sub forma unei emisiuni de obligatiuni, urmata de transformarea acestora in imprumuturi obligatare. La scadenta obligatiunilor, statul ar putea sa le converteasca in actiuni la companiile care gestioneaza proiectele realizate cu banii imprumutati. Astfel, tarile din Golf care ne-au creditat ar putea primi pachete de actiuni, devenind, astfel, partenerii statului roman. Emiratele Arabe Unite, Qatar, Oman, Bahrain, Kuweit ar putea fi interesate. Aceste state bogate sunt extrem de deschise spre Occident. Ma indoiesc ca ar veni la noi sa investeasca in mod direct, pentru ca pornesc de la o mentalitate fiscala total diferita. Ele nu au taxe si impozite. Functioneaza dupa alt sistem. Comercializeaza petrol si gaze, ceea ce asigura necesarul la bugetul de stat."
Statul roman s-ar putea implica in afaceri, prin contractarea unor imprumuturi obligatare, in orice domeniu care ar aduce valoare adaugata.
Consultantul financiar ne-a mai spus: "Am putea construi autostrazi, care ar deschide foarte mult comertul de orice fel. Pe marginea lor ar putea functiona supermarketuri, magazine de masini, restaurante, benzinarii, contra unei chirii colectate de o companie de stat, gestionara a proiectului,care ar administra si spatiile stradale de publicitate. Lucrarile pentru construirea autostrazii ar trebui impartite mai multor companii, pe tronsoane, astfel incat sa fie finalizate in 2 ani. Astfel, ar disparea aditionalele care maresc pretul de constructie".
Pe de alta parte, investitiile in modernizarea carii ferate, pentru cresterea transportului de marfuri, precum si transformarea marginii Bucurestiului intr-o baza pentru containerele din portul Constanta, ar atrage venituri consistente, opineaza presedintele "Consultanta si investigatii financiare", adaugand: "De ce sa-i obligi pe comercianti sa-si ia containerele din Constanta, consumand, astfel, resurse, cand poti sa le aduci la Bucuresti, pe calea ferata? Circa 50% din agentii economici sunt concentrati in zona Bucuresti-Ilfov".
"Complexul Europa, simbolul esecului actiunii impotriva evaziunii fiscale"
Pentru stimularea incasarilor la buget, statul ar trebui sa inteteasca lupta impotriva marii evaziuni fiscale, sustine Ionel Blanculescu. Domnia sa ne-a declarat: "In aceasta lupta ar trebui aplicat principiul clepsidrei, pe care eu l-am creat. Exista doua piete in zona marii evaziuni fiscale. Una este in amonte- furnizorii de produse si servicii - si cealalta, in aval -clientii furnizorilor. Intre cele doua parti, exista o zona de gatuire, reprezentata, de exemplu, de portul Constanta (pe unde trece 70% din marfa) si zonele de frontiera. Aici statul ar trebui sa inteteasca actiunile, nu in complexul Europa, simbolul esecului actiunii impotriva evaziunii fiscale. Este ineficient sa-i controlezi atat pe furnizori, care de regula sunt in afara tarii, cat si pe clientii lor, care sunt foarte multi si raspanditi".
In opinia lui Ionel Blanculescu, statul nu are forta financiara necesara ca sa actioneze impotriva comerciantilor interni care practica evaziunea fiscala, motiv pentru care ar trebui sa se concentreze pe controlul punctelor de trecere a marfurilor.
"Practic, circa 20 de firme detin monopolul marii evaziuni fiscale si introduc marfa < protejata > in tara", precizeaza domnia sa.
Presedintele Traian Basescu afirma ca economia nefiscalizata reprezinta 30% din PIB, guvernatorul BNR indicand un nivel de peste 30%.
"Organismele specializate internationale estimeaza ca evaziunea este de 42% la noi in tara", subliniaza Ionel Blanculescu.
Pornind de la aceasta statistica, la un PIB rotunjit la 120 de miliarde de euro, daca ar fi combatuta evaziunea fiscala, la buget ar ajunge, realist, anual 5-10 miliarde de euro, opineaza consultantul financiar.
Ionel Blanculescu afirma: "La un PIB de 120 de miliarde de euro, 30% inseamna 36 de miliarde de euro, suma care nu genereaza TVA, impozite, accize sau taxe vamale. Din acesti 36 de miliarde de euro, 50% sunt diferite taxe si impozite. Rezulta ca 18 miliarde de euro nu ajung la bugetul de stat. Eu am luat mai putin in considerare, 5-10 miliarde de euro, pornind de la ideea ca nu putem atinge idealul in lupta impotriva evaziunii fiscale. Chiar si in statele dezvoltate, se presupune ca evaziunea este de 10-15%".
Statul ar putea obtine 1-2 miliarde de euro din dividende, la companiile unde este actionar
Cea mai mare parte a companiilor de stat reprezinta "veritabile instrumente ale coruptiei si ale detonarii de mari resurse financiare publice", ne-a mai spus Ionel Blanculescu, adaugand: "Curtea de Conturi a dat recent publicitatii un raport prin care arata ca 10 miliarde de euro pe an reprezinta cheltuieli ilegale ale companiilor si institutiilor de stat. Aici este seva coruptiei. Prin aceste companii se produc toate licitatiile trucate. 90% din coruptia din Romania aici isi are sediul".
Ionel Blanculescu este de parere ca, pe langa cele 5-10 miliarde de euro din combaterea evaziunii fiscale, "daca nu s-ar mai fura", statul ar putea obtine alte 1-2 miliarde din dividende, la companiile unde este actionar.

Arestarea vamesilor, o picatura de apa intr-un ocean
Arestarea vamesilor nu reprezinta decat o picatura de apa intr-un ocean, in lupta contra coruptiei, este de parere Ionel Blanculescu. Domnia sa argumenteaza ca arestarile au inceput de la baza piramidei retelei, si nu de la varful ei, asa cum ar fi trebuit sa se intample, daca s-ar fi dorit combaterea coruptiei: "Acest sistem piramidal este unul clasic pentru descrierea relatiilor dintre membrii retelelor mafiote. Tocmai de aceea este un sistem piramidal, ca sa nu poti ajunge in varf. Fiecare persoana implicata ii cunoaste doar pe cei din imediata sa vecinatate. Impotriva celor care mai sunt implicati, foarte greu se gasesc probe. Vamesii sunt la baza piramidei, urmand inca vreo 5 niveluri, in partea de sus. Lovitura a fost data la baza piramidei, ceea ce este contraproductiv. Rezulta clar ca este doar un exercitiu de imagine, laudabil chiar si asa. Cu cateva zile inainte de declansarea actiunilor de la vamile din Romania, in SUA a avut loc o actiune impotriva mafiei italiene, parte din sistemul de coruptie american. Este cea mai mare actiune din istoria FBI, care reprezinta un model de succes. La ei, piramida infractionala de sase niveluri a fost destructurata intr-o singura zi, nu in luni de zile, pentru ca s-a actionat de sus in jos. La noi, ancheta nu a depasit primul nivel, cel de la baza piramidei".
"Masurile populiste din campania electorala, inca o gaura in economie. Trebuie schimbata Constitutia"
Ionel Blanculescu se asteapta la masuri populiste in anul electoral 2012, fapt care va trage si mai jos economia.
In opinia sa, Constitutia ar trebui schimbata astfel incat toate alegerile sa fie concentrate intr-un singur an: prezidentialele, generalele, localele si cele pentru Parlamentul European. Aceasta ar fi cea mai eficienta masura anticriza de la marea recesiune din 1929-1933.
Scaderea consumului, o piedica pentru cresterea economica
In lipsa banilor de la bugetul de stat, statul ar trebui, in primul rand, sa incurajeze investitiile prin imprumuturi obligatare.
"Statul ar trebui sa se comporte ca o corporatie financiara, sa faca afaceri, astfel incat sa creasca veniturile la buget, prin crestere economica activa", spune Ionel Blanculescu.
Apoi, ar trebui sa stimuleze consumul prin majorarea venitului mediu, este de parere domnia sa, adaugand: "Inflatia este un indicator relativ pentru cresterea preturilor, care nu tine seama de multe elemente. Populatia simte lovitura in buzunar mult mai acut decat indica inflatia. Putem spune ca, fata de 2008, avem o inflatie de 12%. Dar cand cumparam un produs, putem avea surpriza ca este mai scump cu 30%. Desi pretul graului s-a dublat, nu o sa spunem ca inflatia a atins 100%".
Ionel Blanculescu spune ca exista un principiu in economie: cu cat un consumator detine mai multe unitati monetare, cu atat semnificatia acestora scade pentru el. Cu alte cuvinte, nu prea ne uitam la cat de mult cheltuim atunci cand avem suficienti bani, insa cand acestia ne lipsesc, restrangem cheltuielile, ceea ce conduce la o ajustare a consumului. Veniturile populatiei ar trebui sa creasca mai repede decat preturile, pentru diminuarea diferentei dintre ele, explica Ionel Blanculescu.
Desi barilul de petrol si alimentele s-au ieftinit temporar, in urma dezastrului din Japonia, dinspre care s-a inregistrat o scadere a cererii, preturile vor reveni pe crestere, in opinia lui Ionel Blanculescu.
Petrom a anuntat deja ieftinirea benzinei.
Companiile care comercializeaza carburanti au majorat preturile, in ciuda scaderii cererii, sfidand, astfel, legile economiei, opineaza Ionel Blanculescu, explicandu-ne: "Politica de pret a acestor companii este corecta, pentru ca tine cont de cotatiile internationale ale petrolului si de dorinta lor legitima, chiar daca imorala, de a obtine un profit cat mai mare. Cand cotatiile internationale ale petrolului cresc, profitul companiilor creste. Toate acestea s-au intamplat in ciuda restrangerii cererii. Legile economiei de piata spun ca, atunci cand creste cererea, si pretul creste, iar cand cererea scade, si pretul urmeaza acelasi trend. Cand creste oferta, scade pretul; daca scade oferta, creste pretul.
In curand, aceste firme vor ajunge intr-un punct maxim pana la care mai pot creste preturile. Ele testeaza acum acest punct limita, prin asa-cunoscutele teste de stres. Incearca sa identifice punctul maxim pana la care cresterea preturilor mentine profitul asteptat, in conditii de scadere continua a cererii".
Cand vor ajunge la acest nivel maxim, companiile petroliere vor incepe sa scada preturile, cererea va creste din nou si ciclul se va relua, opineaza Ionel Blanculescu, adaugand:
"Vor opera aceasta scadere de pret, poate in mai multe etape, in functie de evolutia cererii, pana cand vor ajunge din nou intr-un punct confortabil pentru profitul lor. Altfel spus, companiile petroliere, la fel ca bancile, vor < stoarce > la maximum consumatorul, pentru produsele si serviciile vandute. Se intampla tot timpul in Romania, ca si in celelalte state non -comuniste".

Articol publicat pe site-ul Bursa On Line, editia din 21.03.2011
Ungaria vrea sa emita obligatiuni pe piata chineza
Ungaria vrea sa plaseze obligatiuni pe piata chineza, in principal pentru a finanta proiecte de dezvoltare, a declarat ministrul ungar al dezvoltarii, Tamas Fellegi, transmite Reuters.
Fellegi a subliniat ca eventualele fonduri obtinute din China vor fi utilizate pentru proiectele de dezvoltare, si nu pentru refinantarea datoriei de stat, potrivit agentiei MTI, preluata de Portfolio.hu, scrie Mediafax.
El a adaugat ca licitatia ar trebui sa aiba loc pe piata libera, pentru a evita transmiterea unui mesaj gresit catre investitori.
"Nu am venit aici pentru a convinge chinezii sa ne finanteze datoria, pentru ca nu avem nevoie de asta. Insa ceea ce folosim pentru finantarea datoriei lipseste din bugetul dezvoltarii si ar putea fi acoperit si de aici (din China - n.r.)", a declarat Fellegi.
Oficialul a adaugat ca a discutat problema cu bancheri de top din Hong Kong si Beijing.

Sursa: Wall-Street International, 22.04.2011, 12:03