"INSTABILITATEA POLITICA AFECTEAZA ACTIVITATEA ECONOMICA, PRIN PIERDERI EFECTIVE SI POTENTIALE"- BURSA

Share this
Marti, 07/02/2017

(Interviu cu Ionel Blănculescu, Senior Advisor la Global Resources Partnership pentru România, Turcia şi ţările din Centrul şi Sud-Estul Europei)
         Instabilitatea politică este o stare incompatibilă cu "bancabilitatea", consideră Ionel Blănculescu, Senior Advisor la Global Resources Partnership pentru România, Turcia şi ţările din Centrul şi Sud-Estul Europei.
       Domnia sa ne-a vorbit, într-un scurt interviu, despre efectele pe care ar urma să le aibă evenimentele din ultima perioadă asupra investitorilor şi a economiei noastre.
       Domnul Blănculescu ne-a explicat: "Majoritatea proiectelor care intră într-o ţară, sub forma afacerilor investitorilor străini, sunt de regulă finanţate de către bănci, deci trebuie să fie «bancabile», iar instabilitatea politică dintr-un stat este o stare incompatibilă cu «bancabilitatea»".

       Reporter: Cum vor fi influenţaţi investitorii de evenimentele care au loc de câteva zile în ţara noastră?
     Ionel Blănculescu: Influenţa situaţiei politice interne degradate asupra investitorilor dintr-o ţară, în special asupra celor străini, care generează lipsa celor două componente fundamentale - stabilitate şi predictibilitate -, se manifestă pe mai multe faze sau praguri:
     a) faza de constatare şi observaţie, ce durează, în principiu, două săptămâni de la evenimentul declanşator, înlăuntrul acesteia transmiţându-se mesaje de îngrijorare faţă de deteriorarea climatului de afaceri, inclusiv la firmele mamă sau la ambasade;
     b) faza de evaluare a potenţialelor efecte negative asupra afacerilor investitorilor în analiză, care se întinde, în principiu, pe alte două săptămâni şi care se realizează la nivel intern;
     c) faza de avertizare, mai dură sau mai puţin dură, în funcţie de rezultatele evaluării interne efectuate. Durează în principiu o lună, în care investitorii, individual şi prin asociaţiile profesionale din care fac parte, lansează avertismente clare cu ce s-ar putea întâmpla dacă situaţia persistă şi nu se iau măsuri în consecinţă de remediere, dublate de acelaşi tip de mesaje de la ambasadele şi alte reprezentanţe ale statelor de unde sunt companiile în cauză;
     d) faza măsurilor de retorsiune, întinsă pe 3-6 luni, cu două subfaze - una de măsuri parţiale, cum ar fi închiderea unei părţi a afacerii în ţara respectivă, şi alta de măsuri finale, cum ar fi relocarea în alte ţări (vezi exemplul Brexit, unde se va intra în scurt timp în această a treia fază).
     Altfel spus, orice stat, pentru derapaje politice altele decât războiul sau evenimente extreme, are la dispoziţie maximum două luni de la momentul T0 ca să corecteze situaţia fără să suporte pierderi interne importante. După această perioadă, dacă situaţia persistă, deja statul se va confrunta cu pierderi efective.
     Nu acelaşi lucru se poate spune despre efectul extern, care se manifestă imediat ce mediul social şi media globală ajung la masa critică în ceea ce priveşte prezentarea evenimentelor din acea ţară, noua situaţie ajungând să fie cunoscută destul de bine la nivel mondial, să creeze convingeri începând cu a treia săptămână de la iniţierea situaţiei ce a generat noua atitudine. Statul începe să înregistreze pierderi - nu efective, ci potenţiale, adică afaceri care ar fi putut veni în ţara respectivă, ar fi putut produce valoare adăugată pentru stat, însă ele nu mai vin, îndreptându-se spre alte direcţii care întrunesc toate condiţiile solicitate ca să fie obţinut respectivul tip de pierdere potenţială.
     Chiar dacă în literatura de specialitate se vorbeşte despre trăsătura capitalului de "a fi fricos" şi a migra spre zone mai sigure, adevărul este că acest capital este "inteligent", îşi realizează evaluările proprii, legat de zone în care doreşte să ajungă şi să producă în condiţii de profitabilitate, în condiţii de siguranţă raţională şi acţionează în consecinţă. Să nu uităm că majoritatea proiectelor care intră într-o ţară, sub forma afacerilor investitorilor străini, sunt de regulă finanţate de către bănci, deci trebuie să fie "bancabile", iar instabilitatea politică dintr-un stat este o stare incompatibilă cu "bancabilitatea".
     Reporter: Care este, acum, opinia investitorilor faţă de situaţia creată de adoptarea de către guvern a ordonanţelor privind graţierea şi amnistia?
     Ionel Blănculescu: Opinia lor este cert negativă, plină de revoltă, deoarece se întâmplă totul la început de an, când eforturile companiilor sunt îndreptate înspre cu totul alte obiective - de producţie, comerciale, de import-export - şi nu spre alocări de timp preţios în vederea constatărilor, observaţiilor, evaluărilor şi luării de măsuri în consecinţă, a noii situaţii intervenite, ceea ce înseamnă pierderi de timp şi bani, pentru respectivii investitori.
     Reporter: Consideraţi că această criză îi va determina pe oamenii de afaceri să-şi retragă investiţiile de la noi sau să nu mai investească în ţara noastră?
     Ionel Blănculescu: Pentru o parte din investitorii prezenţi în România, deoarece întotdeauna există o parte care nu reacţionează în niciun fel - este vorba despre companii foarte puternice, nu neapărat din top 3 -, singurul obiectiv este obţinerea de profit global. Deci, pentru cei cărora le pasă, există gradualitatea de la primul răspuns, aceştia putând reacţiona în cursul anului 2017 chiar prin relocare din România, dacă situaţia va persista. Mă îndoiesc, însă, că acest lucru se va întâmpla, având în vedere că, la momentul acesta, mai mulţi arbitri, cum ar fi Curtea Constituţională sau Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, verifică legalitatea şi constituţionalitatea ordonanţelor care vizează graţierea şi amnistia. În situaţia în care aceştia vor considera că actele normative sunt legale şi constituţional, atunci conflictul de la nivelul societăţii probabil că se va diminua, iar investitorii nu vor mai reacţiona. În caz contrar, desigur, vor respecta poziţia deja exprimată mai sus.
     Efecte negative pot fi şi în ceea ce priveşte posibilele investiţii noi în România, caz în care probabil că deja sunt înregistrate pierderi, acele pierderi potenţiale despre care am vorbit. Acestea sunt mai greu de comensurat, deoarece, dacă intenţiile de investiţii străine şi chiar autohtone sunt stopate, atunci aceste acţiuni nu devin publice, astfel încât să fie cunoscute şi să se realizeze o statistică.
     În orice caz, implicaţiile economice pe care le vor avea evenimentele din ultima perioadă depind foarte mult de deciziile Curţii Constituţionale şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Aceste efecte nu vor fi semnificative dacă hotărârile celor două instanţe vor fi favorabile celor două acte normative sau vor fi extrem de negative, în caz contrar. Acestea se vor vedea în deficitul bugetar şi în nivelul datoriei publice, la finalul anului 2017 - cu cât deficitul va depăşi mai mult pragul de 3% din PIB, cu atât pierderea va fi mai mare, concomitent cu creşterea datoriei publice, cu aceeaşi valoare.
     Reporter: În ce mod vor fi afectate exporturile?
     Ionel Blănculescu: Exporturile vor scădea sau vor creşte, în funcţie de modul în care respectivele acte normative vor fi declarate. Abia în acel moment polemica de la nivelul societăţii româneşti se va stinge - nu în totalitate, însă - urmând să ne mai confruntăm cu situaţii metamorfozate. Şocul a fost extrem de dur, neputându-se stinge de la sine.
     Reporter: Cât de mult este afectată imaginea ţării de evenimentele care au izbucnit săptămâna trecută?
     Ionel Blănculescu: Imaginea României suferă cel mai mult în acest moment, fiind puternic afectată pe toate coordonatele planetei. Desigur, acest aspect se transferă şi în activitatea economică, prin pierderi efective şi potenţiale. Esenţial este că această situaţie să înceteze cât mai repede, pentru a evita formarea de convingeri şi atitudini bazate pe acestea, la nivelul decidenţilor globali, fie că sunt din politică, fie din afaceri, fiecare zi cântărind enorm în balanţa credibilităţii şi respectabilităţii în lume a ţării noastre.
     Reporter: Mulţumesc! 

http://www.bursa.ro/?s=macroeconomie&articol=316455