IONEL BLANCULESCU: "SUNTEM IN PRAGUL DECLANSARII UNEI NOI CRIZE MONDIALE"- BURSA

Share this
Vineri, 21/08/2015
     
     *  Devalorizarea yuanului s-a suprapus peste prăbuşirea cotaţiilor petroliere 
     *  Ţările exportatoare de petrol au început devalorizarea monedelor naţionale 
     *  România i-ar putea atrage pe investitorii care fug din pieţele emergente
       După ce China şi-a devalorizat yuanul săptămâna trecută, Vietnam şi Kazahstan au luat, în această săptămână, măsuri similare pentru a-şi întări exporturile, în special cele de ţiţei. 
     Analistul Ionel Blănculescu ne-a declarat că aceste evenimente sunt semne că ne aflăm în pragul declanşării unei noi crize mondiale.
     Domnia sa a detaliat: "China este la începutul unei faze de contracţie economică, ce poate dura 2-4 ani. Orice măsuri ar adopta autorităţile chineze, nu se poate trece peste această fază premergătoare recesiunii. Având în vedere importanţa Chinei în economia mondială şi momentul în care a intrat în această fază de recesiune - când sunt foarte multe interese americane în economia sa - efectul va fi unul puternic la nivel global. China şi-a devalorizat yuanul ca să-şi întărească exporturile, iar «sateliţii» săi care sunt numeroşi aplică diverse metode de răspuns pentru a supravieţui undei de şoc, inclusiv devalorizarea monedelor naţionale".
     Ionel Bănculescu ne-a menţionat că intrarea în noua criză este accelerată pentru că evenimentele din China se suprapun peste evoluţiile din piaţa petrolului, unde cotaţiile au scăzut rapid. 
     Domnia sa apreciază: "OPEC şi Arabia Saudită au menţinut producţia de petrol la un nivel ridicat ca să oprească dezvoltarea producţiei de ţiţei şi de gaze de şist din SUA. Este o acţiune sinucigaşă întrucât SUA are o economie diversificată, cu multe centre de profit. Însă zona Golfului, Rusia, Kazahstan şi Azerbaidjan au economii puternic dependente de exporturile de ţiţei şi gaze, iar decizia OPEC se întoarce acum împotriva lor şi a altor state asiatice şi arabe. Există temeri că ţiţeiul va coborî la 30 de dolari barilul, ceea ce ar reprezenta un dezastru pentru ţările exportatoare".
     Analistul susţine că multe bănci de investiţii din SUA deja le recomandă clienţilor să se refugieze în zona Europei Centrale şi de Est şi crede că România are acum oportunitatea să atragă multe investiţii străine: "Sper ca, de data asta, să profităm de moment şi este bine că Guvernul este hotărât să introducă măsuri de relaxare fiscală".
     Tenge, moneda kazahă, a pierdut ieri mai mult de un sfert din valoare după ce autorităţile din Kazahstan au decis liberalizarea monedei naţionale, conform theglobeandmail.com. Publicaţia remarcă faptul că aceasta este ultima salvă de tun trasă de Kazahstan în războiul valutar al statelor emergente. 
     Primul ministrul Karim Masimov a declarat că acţiunea va permite acum Kazahstan-ului să fie competitiv pe pieţele externe, inclusiv pe pieţele din Rusia şi China. Liberalizarea tenge a fost salutată de companiile petroliere şi miniere, dar analiştii au avertizat că ar putea determina acţiuni similare de către alte state din regiune.
     Cererea şi oferta vor determina cursul de schimb, a spus, la rândul său, guvernatorul băncii centrale, Kairat Kelimbetov, adăugând că autorităţile vor interveni doar dacă stabilitatea va fi pusă în pericol. Kelimbetov a menţionat că rata de schimb ar trebui să se stabilizeze în următoarele şapte-zece zile şi a subliniat că banca centrală nu vizează un anumit curs de schimb. 
     Imediat după anunţarea trecerii la regimul de flotare liberă, tenge a atins un minim istoric de 256,98 de unităţi/dolar. 
     Kazahstan este cea mai mare economie din Asia Centrală şi numărul doi în producţia de petrol, după Rusia, în regiunea ţărilor post-sovietice. Ţara a suferit o scădere de 40% a exporturilor între ianuarie şi iulie, a declarat ministrul Economiei Naţionale Yerbolat Dosayev, ca urmare a scăderii accentuate a preţurilor la petrol şi produsele de bază la nivel mondial . Şi importurile au scăzut cu 20% în perioada menţionată.
     Potrivit Bloomberg, după devalorizarea şoc a yuanului de săptămâna trecută, şi Vietnamul a devalorizat dong-ul în urmă cu două zile, iar monede din Rusia şi până în Turcia şi Malaysia au coborât cu cel puţin 4,6%. 
     Demetrios Efstathiou, şef de strategie CEEMEA la ICBC Standard Bank Londra, a declarat că şi Azerbaidjan-ul ar putea face în curând o mişcare similară. Azerbaidjan a devalorizat Manat cu 35% în februarie, ca reacţie la preţurile scăzute ale petrolului.
     Analiştii de la Morgan Stanley susţin că cele mai expuse ţări la deprecierea monedelor sunt Brazilia, Peru, Coreea de Sud, Thailanda, Taiwan şi Africa de Sud.
     China şi Rusia sunt principalii parteneri ai Kazahstan-ului, iar decizia de liberalizare a tenge vine după ce Rusia a lăsat rubla să se deprecieze semnificativ, consideră Tom Levinson, strategul-şef pe valute al Sberbank CIB, citat de Wall Street Journal. El a spus că la decizia de liberalizare a tenge a contribuit şi deprecierea yuanului.
     Există riscul să vedem noi deprecieri valutare, spune Nathan Griffiths, manager senior emerging-market equities la NN Investment Partners. "Cu un dolar întărit, rate ale dobânzilor în creştere şi problemele din China, ţările emergente nu mai au motoarele principale de creştere" a precizat domnia sa, citat de Bloomberg.