IONEL BLANCULESCU: SUNTEM SINGURA TARA DIN LUME CARE SPUNE "NU" MINERITULUI

Share this
Marti, 17/01/2012

Interviu Bursa, 17.01.2012

Ionel Blanculescu: Statul român câştigă 56% din proiectul Roşia Montană

Business-ul Roşia Montană, în care deţinerea Gabriel Resources este de 80,7%, iar cea a Minvest, de 19,3%, ar putea genera un câştig de cel puţin 56% din total pentru statul român, calculat la o redevenţă de 6%, ne-a declarat, într-un interviu, analistul Ionel Blănculescu. Recent, autorităţile au anunţat dublarea redevenţei pentru aur, platină şi argint, de la 4% la 8% din valoarea producţiei, gest care ar putea culmina cu alungarea investitorului stăin, este de părere analistul. Alte subiecte dezbătute cu Ionel Blănculescu sunt promovarea agresivă a proiectului şi oportunitatea dezvoltării unor afaceri conexe proiectului minier.

"Ar fi bine ca responsabilii statului să-şi reevalueze atitudinea în ceea ce priveşte abordarea redevenţei cât mai este timp, până când investitorul nu va lua calea Nokiei, a Tnuvei sau a altor mari investitori care au părăsit România", ne-a declarat Ionel Blănculescu"

Reporter: Ce părere aveţi despre proiectul minier de la Roşia Montană?

Ionel Blanculescu: Suntem singura ţară din lume, nu din Uniunea Europeană, care spune “nu” mineritului. Recent, în Bulgaria a fost descoperit un zăcămât de peste 100 de tone de aur, care reprezintă o treime din zăcământul de la Roşia Montană. Bulgarii sunt foarte fericiţi. Orice autoritate normală, de bună credintă, se declară fericită când descoperă un zacamant ce poate fi exploatat.

Reporter: Nu cred că zăcământul din Bulgaria ridică problemele de la Roşia Montană, unde există o serie de monumente istorice  - case, galerii daco-romane, biserici - protejate prin lege, multe încadrate de Ministerul Culturii în clasa A (deci de importanţă naţională). De exemplu, la Roşia Montană s-au descoperit tăbliţele cerate cu numele antic al localităţii, Alburnus Maior, şi multe alte dovezi ale civilizaţiei daco-romane.

Ionel Blanculescu: Dacă România doreşte să devină ţara galeriilor subterane, în loc să devină ţara investiţiilor, nu am nimic împotriva. S-ar putea să existe 2-3 turişti pe an care să viziteze locul. Ar fi o direcţie greşită. România se opune cu obstinaţie mineritului. Prin 10 hotărâri de Guvern s-au închis până acum 550 de mine şi cariere, în ultimii ani, autorităţile alocând 185 de milioane de euro pentru închiderea lor, din care 143 de miloane de euro au fost luaţi din împrumuturi externe. Un studiu realizat în SUA şi Canada de Industrial Info Resources, cea mai importantă agenţie americană ce oferă consultanţă în industria mineritului, arată că liderul mondial în industria minieră este Canada. Investitorul străin de la Roşia Montană este canadian. În 2012, 13 state şi provincii din Canada şi SUA vor deschide 211 proiecte de peste 50 miliarde de euro ca sa extragă aur, platina şi argint. Ţări cu economii puternice nu-şi permit să neglijeze sectorul minier, pe care îl văd ca pe o oportunitate de dezvoltare şi creştere eocnomică. Ar trebui să fie valabil şi pentru Romania.

Reporter: Sunteţi consultant pentru RMGC? Vă plăteşte compania?

Ionel Blanculescu: Nu sunt nici consultant pentru RMGC, nu sunt nici platit, odata ce nu am relatii comerciale cu respectivii, ma intereseaza insa orice proiect mare de investitii in Romania, nu numai din domeniul aurului. Sunt interesat in privatizarea Cuprumin, in hidrocentrala de la Tarnita,in grupurile 3 si 4 de la Cernavoda si inca in vreo 70 de proiecte mari de investitii, anuntate de guvern, ca fiind obiectul parteneriatelor publice private. Am început să mă documentez asupra proiectului la 2 săptămâni de la declaraţia preşedintelui Traian Basescu, când s-a declarat(s-a situat atat de hotarat) în favoarea proiectului (la sfarsitul lui august 2011-nr. red.), pana atunci niciodata nu m-a interesat, nu prea auzisem de el.

Reporter: La un moment dat, aţi pomenit de studiul de pe site-ul companiei Gabriel Resources din Canada, ce arată impactul proiectului de la Roşia Montană asupra economiei româneşti.

Ionel Blanculescu: Da, dar l-am updatat. Autorii studiului sunt personalităţi mondiale în domeniul mineritului. Ei analizează toate proiectele mari. M-am întalnit cu ei ( cu reprezentanţii RMGC? Da, cu acestia, pentru documentarea mea) şi i-am întrebat cât de credibili sunt aceşti experţi. Mi-au spus că oamenii din spatele studiului sunt personalităţi mondiale în domeniu, ceea ce am si verificat si s-a confirmat ca intr-adevar respectivii reprezinta topul expertilor in domeniu.

Reporter: V-au dat numele expertilor?

Ionel Blanculescu: Pe mine mă interesează cifre, nu nume. Din calculele lor, am modificat două variabile. Prima variabilă a fost valoarea unciei de aur, pe care am adus-o de la 900, cât era pe site-ul lor(al RMGC sau al expertilor?), la 1.800 de dolari.  Am luat în calcul o redevenţă de 6%, nu de 4%, cât este în prezent, pentru că se discuta modificarea ei. Nivelul de 8% pentru redeventa, adoptat recent, reprezinta o invitatie directa pentru investitorii straini, fie sa nu mai vina in Romania, fie sa plece daca au venit. Este un nivel care demonstreaza neseriozitate, imaturitate si iresponsabilitate, fiind unic in lume. Asa place Romaniei, sa fie unica in lume, la multe capitole de prostie.Oricum, daca prin absurd, investitorul canadian va accepta acest nivel, atunci statul roman ar castiga spre 60% din intreaga afacere, ceea ce mi se pare just pentru o parte, care nu se prea omoara cu activitatea in acest proiect, insa nu in capitalism, ci in comunism. Asa ca ar fi bine ca responsabilii statului sa-si reevalueze atitudinea in ceea ce priveste abordarea redeventei cat mai este timp, pana cand investitorul nu va lua calea Nokiei, a Tnuvei sau a altor mari investitori care au parasit Romania, si atunci va putea creste si la 90% valoarea redeventei, singura diferenta fiind ca nu va mai fi cineva sa o plateasca.

Autoritatile au anuntat dublarea redeventei pentru aur,argint si platina,de la 4 la 8%, urmand sa ca reprezentantii RMGC sa discute daca aceste prevederi se aplica si pentru companie.

In 27 de ani, cât se consideră că va funcţiona proiectul (construcţia uzinei de prelucrare va dura 2 ani; 16 ani-perioada de exploatare; 9 ani-perioada de închidere, dezafectare şi reamenajare ecologică a teritoriului), afacerea va genera , prin vanzarea aurului si argintului extras, un profit net de 8,4 miliarde de dolari. După plata impozitului pe dividende, de 1,34 miliarde dolari, vor rămâne de distribuit dividende de 7,1 miliarde dolari, din care statului roman, i-ar reveni aproape 20 % din capital, adică 1,42 miliarde USD, iar partenerului canadian, 5,68 miliarde dolari (80 % din capital).

Din proiectul Rosia Montana, statului roman i-ar reveni suma totală de 5,39 miliarde USD, formată din taxe, impozite, redevenţe, dividende, alte elemente fixe, iar partenerului canadian, 5,79 miliarde USD, sub formă de dividende. Prin efectul de multiplicare (contribuţii pe orizontalăa economiei, de 3,5 ori, ca medie, în timpul celor 27 de ani de funcţionare a proiectului, în special în primii 18 ani) statul român va câştiga alte 20 miliarde USD.

Practic, din acest business, statul român are 56%, din  taxe, impozite, dividende(aproape 20%), plus redevenţa de 6%, adică 900 milioane de euro. Câştigul din redevenţă este aproape un miliard, adică aproape cât este participaţia, de circa 20%. Este ca şi cum am avea încă 20% participaţie în afacere, adică 40%, cu tot cu participaţie. Până la 56% sunt taxe şi impozite.

Reporter: Aţi pomenit în calculul dumneavoastră de efectul de multiplicare, care ar aduce bani suplimentari la bugetul de stat. Care sunt afacerile conexe proiectului minier de la Roşia Montană?

Ionel Blanculescu: Sunt cam 1000 de companii care vor fi implicate în producţie. De exemplu, RMGC poartă discuţii ca ArcelorMittal Galati-Romania, să-i furnizeze nişte bile speciale, pentru cilindrii în care o să se faramiteze minereul. Problema este că Mittal nu poate furniza companiei acester bile până când nu începe proiectul de la Roşia Montană. Pe de altă parte, cianura poate fi luată de pe piaţa românească.

În prezent, doar 13% din producţia de cianură autohtonă este folosită în minerit,  iar 57%, în industria metalurgica siderurgica.

Reporter: În afară de cele două produse necesare producţiei, bile din otţel şi cianură, ce alte produse vor fi angrenate în afacere? Se vorbeşte, totuşi, de 1000 de companii ce vor fi implicate în aprovizionarea proiectului minier de la Rosia Montana, care vor genera taxe şi impozite la bugetul de stat.

Ionel Blanculescu: Cifra aceasta de 1000 de companii este data de domnul Ovidiu Nicolescu, care este, din punctul meu de vedere, tatăl managementului din România. Este preşedintele consilului IMM-urilor. El vă poate spune care sunt restul companiilor, oricum vizeaza activitatea de transporturi, pe toate mediile, terestru, maritim, cale ferata, constructii industriale, servicii de engeneering, arhitectura etc, infrastructura, toate activitatile legate de mediu, refacere, ecologizare, activitati de gestionare si refacere paduri, activitati comerciale, activitati de asigurare logistica, toate activitatile legate de functionarea uzinei de separare a aurului si argintului, electroliza, concasare, separare etc si multe, multe alte activitati. Pentru a va face o imagine, de ce inseamna dezvoltarea pe orizontala a unei activitati economice legate de un centru de productie, va pot da exemplu la Petrom: in 7 ani de activitate, la un factor de multiplicare pe orizontala mai mic fara de proiectul Rosia Montana, de 2.5 ori fata de 3.5 ori, s-au dezvoltat 17000 de furnizori, companii care la randul lor au angajati, platesc taxe si impozite, au contributii la bugetul de stat si la PIB national. In acesti 7 ani, Petrom, dintr-o gaura neagra, care avea pierderi de 1 million USD pe luna, a ajuns sa reprezinte primul contributor la bugetul statului, cu 11% din total, sa plateasca acestuia spre 11 miliarde euro si sa investeasca in Romania peste 6 miliarde de euro.Un bilant de 17 miliarde de euro in 7 ani, pentru statul roman, probabil ar trebui sa asigure increderea in ceea ce sustin, ca si proiectul Rosia Montana, ar putea sa genereze pentru statul roman, in 27 de ani, 6 miliarde USD in mos direct si alte 20 miliarde de USD, in baza efectului de multiplicare.

Vreau să vă mai spun că si unul dintre cei mai inversunati adversari ai proiectului Rosia Montana, Monica Macovei nu mai este împotriva acestuia. Deşi susţine că trebuie să dăm drumul la proiect, susţine că “Trebuie sa-l facem cu noi, pentru noi” şi că nu avem nevoie de investitorul străin. Chiar daca discutam de o utopie, problema este că toate companiile de stat sunt căpuşate, sunt corupte, astfel că nu ai cum să faci o afacere din care să câştige statul. Dacă s-ar face o companie de stat care să gestioneze aurul de la Roşia Montană, ar câstiga băieţii deştepti. Ca la Hidroelectrica.

Reporter: În aceeaşi ordine de idei, putem spune că profitul statului român, din asocierea cu investitorul straine de la Rosia Montana, este comparabil cu evaziunea fiscală (economia nefiscalizata) din Romania. De fapt, evaziunea fiscală(economia nefiscalizata) a fost de circa 30% din PIB în 2010, adică 36 miliarde de euro, mai mare decât profitul potenţial pentru stat din proiectul Roşia Montană, de care pomeneaţi mai devreme.

Ionel Blanculescu: Oricum, banii vin. Canadianul face aceşti bani şi îi transferă. Ce facem noi cu ei este altă problemă. Noi pur şi simplu îl chinuim acum pe investitorul străin.

Reporter: Recent, autorităţile au anunţat dublarea redevenţei pentru aur, platină şi argint, de la 4% la 8% din valoarea producţiei, respectiv majorarea redeveţei pentru celelalalte produse miniere, precum cărbunele şi apa minerală, de la 4% la 6%. Credeţi că autorităţile ar putea renegocia şi contractul cu Gabriel Resources, astfel încât şi Minvest, actionariul minoritar, să aibă putere de decizie când vine vorba de cheltuieli? Opozantii proiectului spun că investitorul străin angajează cheltuieli prea mari, inclusiv cu publicitatea, pe care le va plăti şi Minvest, la distribuţia de dividende. De ce are nevoie opinia publică de atâta publicitate, când aprobarea pentru proiect o dau autorităţile? Opozanţii proiectului susţin că, în acest mod, se face presiune ca afacerea să debuteze, altfel datoriile acumulându-se pentru Minvest.

Ionel Blanculescu: Despre ce contract vorbim?!  Nu exista niciun contract între cele două părţi, ci doar o licenţă de exploatare pe care o deţine RMGC. Participaţia acţionarilor este prevazută în documentul firmei, de la Registrul Comertului. Cei care sunt împotriva acestui proiect pomenesc de un contract, care, de fapt, nu există. Redevenţa este prevazută în Codul Fiscal.

Referitor la publicitate, noi îl obligăm pe investitorul străin să aibă această atitudinte. Îl chinuim. Îl obligăm să ne arate ce bine este să dăm drumul la proiect odată. Cred că vor să creeze o atitudine favorabilă proiectului. Vor să sensibilizeze. Noi îi obligam să cheltuie bani. Statul român, pentru că nu eliberează acordul de mediu, îl obligă pe inverstitor la cheltuieli.

Reporter: Sunt voci care susţin că acestă campanie agresivă de publicitate ar constitui un factor de presiune asupra statului român, care continuă să cumuleze datorii la investitorul strain.

Ionel Blanculescu: Da. Şi? Nu este(exista) în business factorul de presiune, in termeni economici-marketing, de fapt o stiinta a economiei?Ce sa faca investitorul, sa neglijeze ce a invatat la facultate numai de dragul specificului mioritic al realitatii romanesti? Deşi compania are licenţă de exploatare, întârzie implementarea business-plann-ului pentru că nu primeşte acordul de mediu. RMGC are licenţă de exploatare pe 20 de ani, din care au expirat aproape 10. Sa ne multumim ca nu suntem dati inca in judecata la instantele internationale de judecata si sa platim daune, cat un imprumut FMI, pentru modul cum am tratat pana acum investitorul canadian,dupa ce i s-a acordat licenta de exploatare, care nu este vreunul oarecare, ci sunt vreo 3 miliardari, americani si israelieni, dintre cei mai puternici in domeniul aurului, diamantelor si altora asemenea. Am asista probabil  la ultimul val de retrageri a ceea ce a mai ramas in domeniul investitorilor straini in Romania, am crea « Muzeul investitorului strain in Romania », unde elevii si turistii, romani bineinteles,  din Oltenia, Banat si Moldova, vor putea atinge vestigiile ultimilor investitori care au avut curajul sa investeasca in tara noastra.

 

 " Nu sunt nici consultant pentru RMGC, nu sunt nici plătit, odată ce nu am relaţii comerciale cu respectivii. Mă interesează, însă, orice proiect mare de investiţii în România, nu numai din domeniul aurului. Sunt interesat în privatizarea Cuprumin, în hidrocentrala de la Târniţa, în grupurile 3 şi 4 de la Cernavodă şi în vreo 70 de proiecte mari de investiţii, anunţate de guvern, ca fiind obiectul parteneriatelor publice private".
     
     "Nivelul de 8% pentru redevenţă, adoptat recent, reprezintă o invitaţie directă pentru investitorii străini fie să nu mai vină în România, fie să plece dacă au venit. Este un nivel care demonstrează neseriozitate, imaturitate şi iresponsabilitate, fiind unic în lume. Aşa place României, să fie unică în lume, la multe capitole de prostie".
     
     "Practic, din acest business, statul român are 56%, din taxe, impozite, dividende (aproape 20%), plus redevenţa de 6%, adică 900 milioane de euro. Câştigul din redevenţă este aproape un miliard, adică aproape cât este participaţia, de circa 20%. Este ca şi cum am avea încă 20 de procente în afacere, adică 40%, cu tot cu participaţie. Până la 56% sunt taxe şi impozite".

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Comentarii

30 minute backlinks backlink building service

hi www.blanculescu.ro admin found your website via Google but it was hard to find and I see you could have more visitors because there are not so many comments yet. I have found website which offer to dramatically increase traffic to your site http://cheap-mass-backlinks.com they claim they managed to get close to 4000 visitors/day using their services you could also get lot more targeted traffic from search engines as you have now. I used their services and got significantly more visitors to my site. Hope this helps :) They offer best services to increase website traffic Take care. Richard

raportul ASE

Raportul comisiei Grupului pentru Salvarea Roşiei Montane
din Academia de Studii Economice

Responsabil comisie: prof.univ.dr. Ion Gh. Roşca, rector
Membrii comisiei:
Prof.univ.dr. Felicia Alexandru
Prof.univ.dr. Coralia Angelescu – Şef catedră
Prof.univ.dr. Marius Băcescu- membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România
Prof.univ.dr. Florina Bran – Prodecan
Conf.univ.dr. Ildiko Ioan
Prof.univ.dr. Afrodita Iorgulescu
Prof.univ.dr. Alexandru Isaic-Maniu
Prep.univ.drd. Raluca Lădaru
Prof.univ.dr. Gheorghe Manea – Cercetător
Prof.univ.dr. Victor Manole – Decan
Prof.univ.dr. Gabriel Popescu
Conf.univ.dr. Carmen Valentina Rădulescu
Prof.univ.dr. Toma Roman
Prof.univ.dr. Mirela Stoian – Prodecan
Prof.univ.dr. Radu Voicu
Aceşti specialişti susţin că la Roşia Montană există:
Aur: 1,5 gr/tona de minereu concentratie medie
Argint: 7-11 gr/tona de minereu
Germaniu: 20 gr/tona (deci de 11-12 ori mai mult decat aurul!), folosit in detectoare ultra sensibile in infrarosu, in compozitia lentilelor de microscoape, in lentilele de camere foto si video cu unghi larg (wide angle) etc.
Vanadiu: 2500 gr/tona (!!) – folosit in aplicatii nucleare si in aliaje de otel anticorozive.
Titan: 1000 gr/tona (!!), folosit la rachete cosmice, submarine nucleare, motoare de avioane supersonice, automobilele de curse Ferrari etc.
Nichel: 30 gr/tona, folosit la baterii, la fabricile de desalinizare a apei, in oteluri inalt aliate
Crom: 50 gr/tona, folosit in constructia de avioane, impreuna cu aluminiul, si in compozitia otelurilor inalt aliate
Cobalt: 30 gr/tona, agent radioterapeutic, folosit in turbine cu gaz, in motoare cu reactie etc.
Galiu: 300 gr/tona. Se produc numai 30 de tone de galiu pe an, in intreaga lume (conform site-ului www.WebElements Periodic Table of the Elements)! Galiul converteste electricitatea in lumina coerenta, se foloseste la oglinzi speciale, in componenta LED-urilor din aparatele electronice, la obtinerea de semiconductori, dar mai ales in detectarea particulelor solare neutrinos, in doua laboratoare astronomice din Italia si Rusia, unde 30 de tone de galiu abia detecteaza (interactioneaza cu) o particula pe zi! Potrivit cifrelor Rosia Montana Gold Corporation, ei vor exploata circa 200 de milioane de tone de minereu pentru a obtine 300 tone de aur. Dar in aceste 200 mil.to. ar putea sa extraga, spune Sintimbrean, si circa 6000 (sase mii!) de tone de Galiu in 17 ani, adica o productie medie anuala de circa 352 de tone, de aproape 12 ori productia mondiala actuala!! Desigur, nu vor putea exploata suta la suta.
Arsenic: 5000 (cinci mii) gr/tona (!!!), folosit in tehnologia bronzarii artificiale, in pirotehnie (artificii), in industria laserelor. In final, circa 10.000 de tone de arsenic, din cele 200 de milioane de tone de minereu, in functie de rentabilitate.
Bismut: 20 gr/tona,folosit in medicina, in obtinerea fierului maleabil, in industria fibrelor acrilice, in sisteme de stingere a incendiilor, in sistemul de transport al uraniului in reactoarele nucleare, in ind.cosmetica etc.
Feldspat potasic, folosit in industria portelanului: 70% din dacitul din Cetate si Cirnic. Adica 70% din tot minereul din Cirnic si Cetate este format din feldspat potasic, in timp ce Romania importa acest material din China! Dupa aprecierile d-lui Sîntimbrean, există circa 270.000 de tone de feldspat despre care nu se face nici o vorbire, ca si cand n-ar exista.
Adică, preţ estimativ, plecând de la estimarea de 200 milioane de tone a minereului de acolo, NRD a obţinut următoarea evaluare a metalelor din zăcământ :
AUR (1,5g/tona minereu)………………………………………10.5 miliarde USD
ARGINT (10g/tona)……………………………………………….1,3 mld. USD
GALIU (300g/tona)………………………………………………13 mld. USD
GERMANIU (20g/tona)………………………………………….5,2 mld.USD
CROM (50g/tona)…………………………………………………..6,5 mld. USD
VANADIU (2500g/tona)………………………………………..10 mld. USD
Co, Ti, Ni, Bi, As şi feldspat potasic…………minimum.. 5 mld. USD TOTAL…………………………………………………………. 51,5 mld. USD
Studiul lor se bazează pe analiza făcută pe 300 kg rocă de la Roşia Montană în 1973, – deci nu poate fi vorba de o uneltire împotriva RMGC, la institutul de la Baia Mare.
Acest lucru este certificat de Aurel Sîntimbrean, cel care a fost inginer la Roşia Montană 20 de ani şi cel căruia Frank Timiş i-a spus: SUNTEŢI SINGURUL OM PE CARE NU L-AM PUTUT CUMPĂRA.
Aurel Sântimbrean:
http://www.eugeniavoda.ro/ro/emisiuni/diverse/aurel-santimbrean

Rosia Montana

Nu pot sa spun ca esti o alta scarba de pseudoanalist platit de tot felul de corporatii.
O singura intrebare am:
Din ce motiv firma este infiintata intr-un paradis fiscal daca ei sunt asa de cinstiti? Cum pot fi ei urmariti din moment ce ei sunt o casuta postala pe o insula semi-pustie(acum listati la bursa cu ce?). In cazul in care ei nu-si vor onora contractul privind igienizarea zonei dupe ce vor fi exploatat zona poate ca o sa le confiscam cheita de la casuta postala nu?!
Stiu prea multe nu?!
Scarrryyy......

Rosia Montana

Se spune ca o reclama prea insistenta (sa nu spun desantata) este semn ca
ceva nu este in regula. In ultima vreme aproape toate canalele TV dau clipuri
cu locuitori din Rosia Montana ce lauda beneficiile de care s-ar bucura daca
proiectul RMGC ar demara.
Va supun atentiei urmatorul documentar, care nu este productia unor ONG-uri
,,platite".

http://2blackjack1.wordpress.com/2012/01/04/americanii-despre-rosia-mont...

Minerit

Domnule Blanculescu romani nu spun ''nu mineritului'' ci spun ''nu'' hotiei care se face cu resursele tari din care face parte si Mineritul, ceea ce este o MARE DIFERENTA. Pe mine ma intereseaza ce suma o sa investeasca Gabriel Resources din Canada in proiect si cati bani o sa aiba profit pe toata perioada contractului acest aspect nu il spune mimeni-nu ne mai ametiti cu cati bani o sa castige Romania. Apropo imi puteti spune cati bani a investit Austriecii de la OMV in Romania si cati bani au scos din Romania?????? DE CE NIMENI NU SPUNE LUCRURILE ACESTEA!!!!!! TOTUL E FOARTE SIMPLU!!!!!

De ce să nu exploateze acel zăcământ Statul Român?

Stimate domn,

Văd că mai nou și dumneavoastră ați devenit un aprig susținător al proiectului pe filiera RMGC.

Nu mă surprinde! Dacă ne uităm puțin în urmă vedem că și o soție de chiulangiu în Parlamentul României, potențial Președinte al României, e vorba de o doamnă euro-parlamentar a trecut din barca celor care respingeau proiectul în cea a celor mai fervenți susținători.

Românii nu sunt chiar așa de naivi pe cât îi bănuiți dumneavoastră.

Ceea ce vreau să vă întreb stimate analist, este de ce nu susțineți ideea ca Statul Român să exploateze acel zăcământ?

Oare nu suntem în stare să înființăm un SA unde numai românii să poată cumpăra acțiuni în limita a să spunem 0.01% din capitalul social?

În felul acesta banii ar rămâne în România și pentru români, nu o bună parte la RMGC și ce le mai scapă printre degete la Statul Român.

Nu înțeleg de ce susțineți cu atâta convingere un proiect prin care Statul Român aruncă pe fereastră o sumă fabuloasă de bani, discutăm de un zăcământ a cărui valoare este estimată la circa 12 miliarde de dolari și discutăm doar de cel de aur de la Roșia Montană.

Cu zăcământul de cupre este un alt subiect prin care se încearcă un alt tun la adresa României și a noastră a tuturor.

De ce stimate analist nu susțineți un proiect în care Statul Român să exploateze resursele sale. De ce să ne vindem mereu altora? Doar pentru că în spatele RMGC există un sforar și că poate cumpăra pe unii și alții cu atâta ușurință?

Cred că demararea exploatării RMGC ar echivala cu un fenomen mult mai amplu de protest gen Piața Universității - Ianuarie 2012.

N.B.

Nici măcar cei care ne-au cotropit țara de la Împăratul Traian încoace nu au îndrăznit să dea un tun de o asemenea mărime precum cel orchestat de RMGC. Nu mai vorbesc de manipularea media că mi se face greață!

Mulțumesc!

Satul nu face nimic eficient si eficace!

Mai intai, eu sunt pentru a se face acesta investitie pt ca:
acolo nu exista turism, in Romania nu prea exista turism, daca raportam la ponderea in pib a turismului... deci despre ce vorbim
nu exista nici un exemplu de SA cu management de stat, deci politic, care sa produca profit... deci ideea ca stim noi, nu tine, dati un exemplu...
sigur ca sunt discutabile aspectele cu ce se da, se ia, se investeste, se taxeaza, dar astea se pot rezolva intelept.
nu sunt de acord cu discutia cu efectele multiplicatoare la proiectele de interes privat...
apoi trebuie specificat foarte clar, si sub garantia unei asigurari eventual ca cianurile nu vor ramane de izbeliste.
Multumesc

proiect; Rosia Montana

Inca din anii '70 exista un studiu amplu de evaluare a intregului teritoriu Rosia Montana cu localizarea minereurilor si aproximarea cantitatilor. Toate aceste date au constituit ;secret de stat si facea obiectul unui tezaur strategic al tarii. Proiectul era cunoscut de catre autorii studiului , cativa inalti demnitari si sefii unei directii speciale de securitate. dupa 1990 aceste documente au ajuns pe mana unor indivizi care le-au facut pierdute si se pare ca acestea au ajuns (pe bani multi) in mana unor oameni de afaceri straini (israileni sau americani) care stiu pe ce mizeaza daca vor sa investeasca aici. Romanii se vor alege cu nimica toata din colaborarea asta. Blanculescu stie el ce stie.!!!