"PARADOXUL CODULUI: ANTREPRENORII ROMANI CER REDUCEREA TVA. ORGANIZATIILE PATRONALE SPUN NU, ANTREPRENORII SAU COMPANIILE MEMBRE SPUN DA"-ZF

Share this
Luni, 20/07/2015

Noul Cod fiscal devine ca o hârtie de turnesol pentru mediul de afaceri local. Mulţi antreprenori români şi chiar firmele din Big 4 abia îl aşteaptă, Consiliul Investitorilor Străini îl priveşte cu neîncredere. 

 

Jumătate din 47 de organizaţii de afaceri, oameni de business şi manageri ai unor mari companii din România consultaţi ieri de Ziarul Financiar au răs­puns „DA“ la întrebarea „Ar trebui pus în vigoare noul Cod fiscal aşa cum a fost adoptat de Parlament?“.

Răspunsurile „DA“ şi „DA par-ţial“ au fost în număr de 27. Alte 10 răspunsuri au fost „NU“, iar restul de 10 au fost „nu comentăm“ sau „vom reveni cu un răspuns“, ceea ce nu s-a mai întâmplat până la închiderea ediţiei.

Mediul de afaceri este la tensiune maximă după ce preşedintele liberal Klaus Iohannis a respins vineri Codul fiscal care prevede reducerea TVA de la 24% la 19% de la 1 ianuarie 2015, cod votat inclusiv de PNL, motivând că există riscul unor derapaje bugetare.

Iniţiatorii susţin însă că scăderea TVA nu va însemna scăderea propor­ţională a veniturilor, deci deficitul va fi acoperit din aşa-numitele efecte „de runda a doua“. TVA a fost majorată de la 19% la 24% în iunie 2010, iar majorarea a dus la scăderea de la circa 8% din PIB a veniturilor înainte de această dată la 7,5% din PIB în 2014. Statul strânge din TVA circa 11 miliarde de euro pe an, dar ar trebui să strângă dublu, conform unor calcule macroeconomice.

 

Cei mai fermi în susţinerea noului Cod fiscal, care prevede revenirea la TVA de 19% de la 1 ianuarie 2016, faţă de 24% în prezent, au fost oamenii de afaceri români. Raul Ciurtin - Albalact, Dan Şucu  - Mobexpert,  Radu Timiş - CrisTim, Mi­hai Marcu - MedLife, Gheor­ghe Iaciu - Impact, Marius Ghe­nea - PC Garage, Bogdan Enoiu - McCann Group, Vladimir Cohn - Eco­Pack, Cătă­lin Păunescu - Star Storage (firmă de software) sau Dan Ştefănescu - Gersim (comerţ telefoane mobile) sunt printre oamenii de afaceri care au spus răspicat DA la întrebarea dacă noul Cod fiscal ar trebui să intre în vigoare.  De asemenea, s-au pronunţat în fa­voarea noului Cod fiscal trei din cele patru mari firme de consultanţă şi audit: KPMG - prin Ramona Jurubiţă, part­ner, head of taxation, E&Y - prin Ga­bri­el Sincu, director executiv taxe şi De­loitte- prin Dan Bădin, partener taxe.

Împotrivă au fost Dan Pascariu, pre­şedinte UniCredit Bank, Aurelian Do­chia, analist, dar şi oameni de afaceri precum Nawaf Salameh (Alexandrion Group), care susţine că acest cod nu are destule facilităţi pentru producţie şi noi locuri de muncă. Constantin Stroe, vicepreşedinte Dacia, spune NU pentru că „prea multe facilităţi dintr-o dată nu sunt bune“.  Mulţi oameni de afaceri sau reprezentanţi de companii au refuzat să răs­pundă motivând că s-a creat o dispută politică prea mare pe temă.

Cu toată opinia majoritară printre oamenii de afaceri pentru scăderea TVA, organizaţiile patronale nu au aceeaşi poziţie şi nici măcar Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România, care prin vocea preşedintelui său Florin Pogonaru afirmă că forma adoptată de Parlament nu este aplicabilă şi că ar trebui prevăzută o scădere etapizată a TVA, în doi ani câte 2,5%.

Consiliul Investitorilor Străini, cea mai puternică organizaţie patronală locală a firmelor cu capital străin, a transmis că poziţia sa a fost deja exprimată într-o întâlnire anterioară cu jurnaliştii  - în sens negativ, cu argumentul că nu sunt resurse suficiente la buget.

AmCham nu a dat un răspuns până la încheierea ediţiei, iar Fundaţia Ro­manian Business Leaders are ca răspuns oficial „DA parţial“, deşi membri marcanţi ai săi precum MedLife, Fan Courier sau Eurolines spun „DA“ fără rezerve. Toate aceste organizaţii au cerut ani la rând scăderea taxelor, motivând că investitorii nu vin în România din cauza taxelor mari şi a im­predic­tibili­tăţii fiscale. De asemenea, au fost puternic implicate în realizarea noului Cod fiscal, o lege de 439 pagini şi 498 de articole. Numai CIS spre exemplu a trimis şi i-au fost acceptate peste 200 de propuneri de modificări de articole.

Există opinii că ar fi trebuit micşo­rat CAS, ceea ce însă s-a întâmplat deja în octombrie 2014, cu 5%. Şi măsura aceas­ta, care a lăsat 1,5 mld. euro la dispoziţia firmelor private, a fost în­tâm­­pi­na­tă cu mare neîncredere de către Con­si­liul In­vestitorilor Străini. Defici­tul bugetului public de pensii este de 3 mld. euro pe an, la cheltuieli de 11 mld. euro pe an.

 

Republicarea Codului fiscal - cel mai important document de politică fiscală pentru România - a intrat în prelungiri, revenind în Parlament

Codul fiscal, care a intrat în vigoare la începutul anului 2004 şi a suferit de-a lungul timpului numeroase mo­dificări, a fost rescris după mai mulţi ani de tergiversări şi a primit girul Guvernului şi al Parlamentului, însă nu şi avizul preşedintelui.

Preşedintele Klaus Iohannis a decis vineri să retrimită Codul fiscal înapoi la Parlament spre „reexaminare“. Oa­me­nii de afaceri şi investitorii sunt bul­ver­saţi de „lupta“ politică pe Codul fiscal şi aşteaptă să vadă ce modificări fiscale vor fi aplicate în cele din urmă, neîn­drăznind să îşi facă planuri pentru viitor.

Rescrierea şi republicarea Codului fiscal este un proiect cerut şi aşteptat de ani de zile de mediul de afaceri în condiţiile în care legea a suferit în ultimii ani peste 100 de modificări prin tot atâtea acte normative care au pus în dificultate oamenii de afaceri. Multi­tudinea modificărilor legislative care au avut loc de-a lungul anilor au făcut Codul fiscal greu de urmărit şi aplicat atât de către contribuabili, cât şi de către autorităţi.

După mai mulţi ani de austeritate şi creşteri de taxe, România a venit cu o amplă reformă de relaxare fiscală. Guvernul a aprobat în a doua jumătate a lunii martie Codul fiscal „relaxat“, iar Parla­mentul a decis în iunie, cu ma­joritate de voturi, că începând de anul viitor cota standard de TVA va reveni la 19%, „taxa pe stâlp“ şi taxa de 7 euro­cenţi vor fi eliminate, iar impozitul pe dividende scade de la 16% la 5%. Planurile guvernului de reducere a cotei unice şi a CAS nu au primit acordul parla­mentarilor, figurând la amen­da­mente respinse. Propunerile de relaxare fiscală vin după pasul făcut în 2014 cu reducerea CAS la angajator şi după adoptarea diminuării TVA la produse alimentare, începând din iunie 2015.

Aplaudată, dar şi contestată pentru presupusul potenţial destabilizator asupra bugetului, reducerea fiscalităţii poate fi măsura-şoc care să scoată economia din inerţia creşterii mediocre, după cum au spus unii economişti. Am­ploarea ajustărilor fiscale i-a determinat însă pe alţi specialişti să-şi pună întrebări cu privire la suste­nabilitatea avalanşei de măsuri de relaxare fiscală. Impactul bugetar al Codului fiscal a fost estimat de Ministerul Finanţelor la 12 mld. lei, ceea ce face ca deficitul bugetar să se apropie anul viitor de pragul critic de 3% din PIB.

„În elaborarea unui nou cod fiscal nu ar trebui promovate politici care generează fiscalităţi excesive, dar nici relaxări accentuate. Considerăm că noul Cod fiscal poate fi pus în aplicare numai după o riguroasă şi temeinică analiză a implicaţiilor întregului set de măsuri fiscale şi bugetare asupra construcţiei bugetului general con­solidat, atât pentru anul 2016, cât şi pentru anii următori şi numai cu respectarea obligăţiilor asumate de România şi a legislaţiei interne refe­ritoare la disciplina financiar-bugetară. Punerea în aplicare a noului Cod fiscal ar genera implicaţii majore la nivelul construcţiei bugetare pentru anii următori din perspectiva obiectivului de menţinere a consolidării fiscale“, se menţionează în cererea de reexaminare asupra Legii privind Codul fiscal semnată de preşedintele Klaus Io­hannis.

În replică, premierul Victor Ponta a declarat, vineri, că guvernul are soluţii pentru aplicarea măsurilor Codului fiscal, cum ar fi emiterea unei ordo­nanţe de urgenţă sau angajarea răspunderii în faţa Parlamentului, dar că „era ideal să existe în acest domeniu un consens politic“, potrivit Mediafax.

Având în vedere anvergura şi multitudinea modificărilor fiscale avute în vedere de autorităţi, proiectul republicat al Codului fiscal a fost caracterizat de specialişti ca fiind „foarte ambiţios“, „fără precedent“, „revoluţionar“, „cel mai îndrăzneţ set de măsuri fiscale de care am avut parte în ultimii 25 de ani, depăşind ca impact şi anvergură introducerea cotei unice din anul 2005“. Însă, incertitudinile legate de materializarea relaxării fiscale persistă încă.

Măsurile de relaxare fiscală au fost caracterizate de unii analişti şi consultanţii fiscali ca fiind foarte bune, dacă vor fi aplicate aşa cum au fost anunţate şi dacă aplicarea va fi durabilă. Relaxarea fiscalităţii ar urma să aibă efecte pozitive asupra investiţiilor şi consumului, reprezentând „o gură de oxigen pentru economie“. Pe de altă parte, cea mai dificilă întrebare care a rămas fără răspuns se referă la sursele de acoperire a deficitului generat de aceste noi reguli, absenţa măsurilor compensatorii concrete care să acopere golul de încasări bugetare şi să limiteze abaterea de la ţinta de deficit. Totodată, nu este sigur că în anul electoral 2016 nu vor exista derapaje şi pe partea de cheltuieli, respective majorări de salarii, care să determine intrarea în procedura de deficit.

În ultimii ani, România a fost una dintre cele mai stabile şi mai disciplinate ţări din UE din punct de vedere bugetar şi fiscal.

Însă, FMI şi Comisia Europeană nu şi-au dat girul pe măsurile aprobate de Executiv şi Legislativ şi au solicitat ajustări semnificative ale planului de relaxare fiscală pentru 2016. Cel de-al treilea acord succesiv al României cu FMI, aflat încă de la început sub semnul neînţelegerilor şi tergiversărilor, a ajuns din nou într-un punct nevralgic, „mărul discordiei“ fiind de această dată impactul măsurilor de relaxare fiscală în 2016, respectiv saltul deficitului bugetar spre 3% din PIB sau chiar peste acest nivel. Acordul este practic „suspendat“ din vara anului trecut, în urma deciziei de reducere a CAS.

Colectarea veniturilor bugetare a rămas la un nivel modest. România fiind în continuare ţara europeană cu una dintre cele mai reduse ponderi ale veni tu rilor în PIB, de sub 32%. Toate guvernele din ultimul deceniu au pus pe masă proiecte pentru majorarea veniturilor prin îmbunătăţirea colectării taxelor, dar acestea au rămas doar la nivel declarativ.

e argumente a adus Cosmin Marinescu, consilier prezidenţial

În baza datelor transmise de Ministerul Finanţelor Publice şi potrivit calculelor efectuate în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, implementarea Codului fiscal va genera implicaţii semnificative pentru bugetul anului 2016, după cum urmează. La nivelul Bugetului General Consolidat, prin luarea în considerare a măsurilor Codului fiscal, deficitul brut estimat pentru 2016 este de circa 2,9% din PIB, adică circa 21,4 miliarde lei. Nu am rămas la ipotezele strict contabile, ci am recurs la abordări economice, în dinamică. Astfel, am luat în considerare şi efectele bugetare pozitive ale relaxării fiscale, adică aşa-numitele efectele de runda a doua, care au fost estimate de Ministerul Finanţelor - mai mult sau mai puţin optimist, încă nu ştim asta - la circa 0,6% din PIB, adică circa 4,5 mld. lei. În continuare, am luat în considerare şi creşterile certe şi recente ale unor cheltuieli deja aprobate prin acte normative, care vor induce asupra bugetului pentru 2016 o cheltuială suplimentară de circa 0,2% din PIB. Astfel, dacă tragem linie, ajungem la un deficit bugetar final de circa 2,5% din PIB, fapt ce arată o abatere semnificativă de la angajamentele bugetare asumate, care se cifrează la 1,2% pentru 2016. Aceasta indică în mod clar o anumită imprudenţă fiscală. Dacă politica bugetară, politica cheltuielilor publice, va fi şi ea imprudentă, atunci ar putea apărea riscul procedurii de deficit excesiv, din care am ieşit abia acum doi ani.

Riscuri şi vulnerabilităţi pentru situaţia macroeconomică

- În primul rând, remarcăm absenţa unei corelări elementare între priorităţile şi politicile fiscale, pe de o parte, şi priorităţile şi politicile bugetare, pe de altă parte. De exemplu, politica fiscală duce impozitele în jos, în timp ce politica bugetară ar duce cheltuielile în sus, dacă invocăm, de exemplu, creşterile de cheltuieli bugetare deja anunţate.

- Apoi, semnalăm revenirea la o politică fiscal-bugetară prociclică într-un moment cât se poate de nepotrivit, prin promovarea unui model economic axat, în principal, pe stimularea consumului, şi aceasta în dauna investiţiilor. În această privinţă, a investiţiilor, execuţia bugetară pe primul semestru oferă date dintre cele mai relevante.

- Nu în ultimul rând, performanţele recente în colectarea veniturilor trebuie consolidate şi ele, trebuie confirmate în timp, pentru a putea susţine un asemenea pachet de relaxare fiscală.

Este de la sine înţeles faptul că România are nevoie de relaxare fiscală, însă este foarte importantă maniera în care se realizează aceasta, este foarte importantă etapizarea adecvată măsurilor de reducere a impozitelor, care să nu aducă nicio vulnerabilitate cadrului fiscal-bugetar.

Măsura de reducere a TVA este, bineînţeles, una dezirabilă, necesară. Problema este tocmai punerea ei laolaltă cu toate celelalte măsuri, în acelaşi moment. Uneori, această abordare de tip all-inclusive îşi anihilează, paradoxal, propriile şanse de reuşită. Pe de altă parte, trebuie subliniat faptul că introducerea cotei reduse de TVA pentru alimente este o măsură bună, cu efecte benefice, inclusiv în planul reducerii evaziunii fiscale. Oricum, chiar şi în legătură cu această măsură, mai trebuie aşteptat pentru a putea evalua, într-o manieră cuprinzătoare, toate efectele economice şi implicaţiile bugetare.

 

Noul Cod fiscal devine o hârtie de turnesol pentru mediul de afaceri din România

Forma finală a Codului fiscal adoptată de Parlament şi respinsă la promulgare de preşedintele Klaus Iohannis a împărţit mediul de business în două tabere. Pe de-o parte, măsurile de relaxare fiscală - cum este revenirea nivelului TVA la 19% - sunt binevenite şi mult aşteptate de mediul de business şi de aceea proiectul trebuia promulgat. Pe de altă parte, unii analişti şi oameni de afaceri spun că este nevoie de o abordare mai prudentă şi mai responsabilă, cu analize de impact suplimentare, iar măsurile să fie aplicate după discutarea proiectului de buget pe 2016. Dacă antreprenorii sunt marii susţinători ai Codului fiscal în forma actuală, nu de aceeaşi părere sunt unii consultanţi sau reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale, care au refuzat să comenteze întrucât tema este prea „politică“ în acest moment.

Membrii Coaliţiei pentru Dezvoltarea României

Coaliţia pentru Dezvoltarea României, organizaţia de business cu care guvernul are întâlniri lunare pentru a decide politicile economice, este formată din 17 camere de comerţ sau organizaţii ale investitorilor străini şi doar trei organizaţii ale companiilor româneşti: Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România, HR Club şi Romanian Business Leaders Foundation.

  • American Chamber of Commerce in Romania

  • Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România

  • Belgian Romanian Business Association

  • British Romanian Chamber of Commerce

  • Bilateral Chamber of Commerce and Industry Romania - Cyprus

  • Czech - Romanian Mixed Trade and Industrial Chamber

  • Danish Romanian Business Association

  • The Chamber of Commerce and Industry Romania - Finland

  • Foreign Investors Council

  • French Chamber of Commerce, Industry and Agriculture in Romania

  • German Romanian Chamber of Commerce

  • Hellenic-Romanian Chamber of Commerce and Industry

  • HR Club

  • Hungarian Business Association in Romania

  • Italian Chamber of Commerce for Romania

  • Netherlands-Romanian Chamber of Commerce

  • Romanian Business Leaders Foundation

  • Bilateral Chamber of Commerce Romania Slovakia

  • Business Sweden

  • Chamber of Commerce Switzerland-Romania

Cum comentează oamenii de afaceri măsurile prevăzute în forma actuală a Codului fiscal

Ionel Blănculescu, analist economic - DA: Codul este extrem de elaborat, existând suportul mediului de afaceri în totalitate, nu numai din interes direct, ci şi din credinţa că este momentul revenirii sistemului de taxare din România, după o perioadă grea, de rătăcire, i-aş putea spune. Şi aceasta chiar dacă nu au fost acoperite în totalitate necesităţile mediului economic, cum ar fi încă nesoluţionarea activităţilor de tip holding, consolidarea rezultatelor la nivelul grupului, astfel încât să readucem în România miile de companii emigrate de-a lungul timpului în zone de fiscalitate intelligentă şi prietenoasă! Însă ca rezultat de etapă, prezentul Cod fiscal reprezintă o reuşită!