POSIBILE IMPLICATII ALE CRIZEI DATORIILOR SUVERANE ASUPRA ROMANIEI

Share this
Marti, 25/10/2011

In utimele 48 de ore, s-au lasat a se intrezari posibile implicatii ale crizei datoriilor suverane asupra economiei romanesti.

Semnalul de avertizare a venit de la seful statului, care a precizat ca, in anul 2012, Romania ar putea avea un deficit bugetar cu mult mai mic decat cel programat, de 3 % din PIB, spunem noi, undeva intre 1.5 – 1.8 %, in conditii ESA95, adica tinand cont de arierate si pierderi companii de stat.

Este inutil sa va spun ca un astfel de deficit bugetar, in conditiile Romaniei din anul 2012, an electoral, cu doua tipuri de alegeri, locale si generale, reprezinta o utopie.

Insa, ce a stat la baza unei astfel de abrubte modificari, ajustari de deficit bugetar ? Desigur, ca urmare a implicarii in criza datoriilor suverane, bancile europene, care incep sa nu-si mai recupereze banii imprumutati statelor din UE, prin nerambursare a acestora la scadente, incep sa devina reticente in a mai imprumuta state, chiar daca pana nu demult aceasta operatiune era asociata cu un risc aproape de zero.

Cum deficitul bugetar al Romaniei de refinanteaza prin imprumuturi, este lesne de inteles ca, cei care au emis teza, potrivit careia acesta trebuie sa coboare dramatic, au avut in vedere imposibilitatea statului roman de a se mai imprumuta pe pietele internationale.

Mai mult, daca maine, 26 octombrie,  la Bruxelles, zona euro a UE, prin liderii acesteia, va lua decizia de a imparti povara datoriilor suverane, intre bugetul Uniunii si BCE, pe de o parte si bancile private, pe de alta parte, intr-o proportie egala, 50 cu 50%, sau inegala, insa atribuind sistemului bancar mai mult de 21 %, cat se pare ca ar consimti, adica 30 sau 40 %, reticenta acestui sistem de a mai imprumuta state se va transforma in certitudine, facand aproape imposibila refinantarea deficitelor interne.

In acest caz, cel putin pentru Romania, singura sansa de supravietuire este sa intre intr-un veritabil proces de hibernare, sa-si reduca functiile vitale la maximum, pentru ca la alta sansa nu cred ca ne putem gandi si anume, guvernul, sa renunte la aroganta care-l caracterizeaza si sa accepte sprijinul personalitatilor economice ale tarii, care ar putea oferi solutiile de care statul roman are nevoie, sa creasca veniturile si astfel sa compenseze lipsa apetitului pentru imprumuturi a sistemului bancar european.

Paradoxal, Romania, daca si-ar folosi inteligenta economica de care dispune, ar putea sa beneficieze si sa exploateze oportunitatile pe care le ofera criza, inclusiv a datoriilor suverane, si nu sa se afunde in dificultatile specifice, generate de aceasta.

Se pare ca, Romania s-a transformat intr-un vast National Arena, bantuita de nesansa, ghinion, neputinta, nereusind sa castige macar o partida cu criza, cu care se confrunta. In loc sa transformam criza economica in aliat, sa obtinem ceea ce ne-ar fi imposibil sa obtinem in conditii de normalitate economica, datorita obtuzitatii si orgoliului nemasurat, o transformam intr-o gaura neagra, care ne absoarbe si ne seaca de tot ce inseamna resurse financiare, cu reprezentare negativa pe nivelul de trai al tuturor.

Comentarii

Comparatia cu National Arena

Comparatia cu National Arena este foarte inspirata. Lipsa unor victorii oricat de mici in lupta cu criza are ecouri largi in mediul economico-financiar extern. Cineva in jurul nostu urmareste, noteaza si penalizeaza orice "impleticeala", taraganare, lipsa de respundere si promisiuni incalcate. O parte a cresterii CDS se datoreaza si lipsei de incredere in posibilitatea tarii noastre de a inregistra o crestere consecventa si reala.
Domnul Blanculescu este un DOMN si nu scoate le iveala aspecte mult mai sumbre ale situatiei in care ne aflam. Astept cu interes aparitiadumealui din aceasta seara la TV.