PROIECTUL ROSIA MONTANA VA ADUCE ROMANIEI IN 27 DE ANI, UN CASTIG DIRECT DE 5,39 MILIARDE USD SI INDIRECT DE ALTE 20 MILIARDE USD

Share this
Duminica, 18/09/2011

Dilemele financiare alimenteaza de regula, curiozitatea profesionala a analistului economic.

Si cum dilema financiara a zilei este legata de proiectul investitional Rosia Montana, nu am pierdut prilejul efectuarii unei analize, noi economistii o denumim de senzitivitate, asupra situatiei financiare a acestei investitii, prin introducerea unor variabile, legate de valoarea unciei de aur sau a nivelului redeventei.

Analiza de senzitivitate masoara, in acest caz, rentabilitatea globala a proiectului, la modificarea premiselor care au stat la baza calculelor anterioare, efectuate de compania de proiect.

Se masoara de fapt, sensibilitatea proiectului, la modificarea unor variabile cheie, ca cele enumerate mai sus.

In analiza efectuata, desigur plecand de la situatiile financiare prezentate in cadrul studiilor si analizelor unor experti independenti, de pe site-ul de resort, am ajuns la urmatoarele concluzii valorice, pe care voi incerca sa le prezint, cat mai pe intelesul tuturor.

Cele doua variabile introduse in analiza de senzitivitate sunt valoarea unciei de aur, care fata de nivelul de 900 USD/uncie, la care expertii au definitivat calculele, astazi se situeaza la 1800 USD/uncie si nivelul redeventei, care nu mai este calculat de catre mine la 4 %, ci la 6 %, asa dupa cum probabil va fi modificat.

In aceste conditii, Proiectul Rosia Montana, in timpul celor 27 de ani, cat se considera a functiona, 2 ani, perioada de constructie a uzinei de prelucrare si infrastructurii necesare, 16 ani, perioada de exploatare si 9 ani, perioada de inchidere, dezafectare si reamenajare ecologica a teritoriului, va genera, prin vanzarea aurului si argintului extras, venituri de 15,4 miliarde USD.

Cheltuielile totale aferente obtinerii acestor venituri ar fi de 2,7 miliarde USD, rezultand un profit inainte de dobanzi, taxe, depreciere si amortizare, EBITDA dupa cum i se mai spune, de 12,7 miliarde USD. 

Din aceasta valoare, alte 2,7 miliarde USD reprezinta dobanzi, taxe, redevente, depreciere, amortizare si altele, rezultand un profit brut, taxabil de 10 miliarde USD. Impozitul pe acest profit brut este de 1,6 miliarde USD, rezultand un profit net de 8,4 miliarde USD. Din acesta, dupa plata impozitului pe dividende, in valoare de 1,34 miliarde USD, raman dividende de distribuit la actionari in valoare de 7,1 miliarde USD, din care ar reveni statului roman, pentru cota de participare, aproape 20 % din capital, 1,42 miliarde USD, iar partenerului canadian, pentru 80 % din capital, 5,68 miliarde USD.

In concluzie, din proiectul Rosia Montana, statului roman i-ar reveni suma totala de 5,39 miliarde USD, formata din taxe, impozite, redevente, dividende, alte elemente fixe, iar partenerului canadian, 5,79 miliarde USD, sub forma de dividende.

Prin efectul de multiplicare, adica contributii pe orizontala economiei, de 3,5 ori, ca medie, in timpul celor 27 de ani de functionare a proiectului, in special in primii 18 ani, statul roman va castiga  alte 20 miliarde USD.

Acesta este motivul pentru care orice profesionist rezonabil se declara in favoarea unui asemenea proiect investitional.

In rest, daca pentru celelalte inconveniente exista solutii, cu atat mai bine.

Comentarii

HCN

Buna ziua!
Ca simplu cetatean m-am uitat peste documentele acestui proiect si am gasit urmatorul aspect pe care eu il consider in neregula,va citez dintr-un document public emis de RMGC,:
''Modelarea matematică a concentraţiilor de HCN în aerul ambiental (considerând situaţia în care HCN emis nu este supus reacţiilor chimice în atmosferă) a pus în evidenţă cele mai mari concentraţii la nivelul solului, în incinta industrială, şi anume în aria iazului de decantare şi într-o arie din vecinătatea uzinei de procesare, concentraţia maximă orară fiind de 382 μg/m3;
Concentraţiile cele mai mari de HCN din aerul ambiental vor fi de 2,6 ori mai mici decât valoarea limită pentru protecţia muncii prevăzută de legislaţia naţională;
Concentraţiile de HCN în aerul ambiental din zonele populate din vecinătatea incintei industriale vor avea valori de 4 – 80 μg/m3, de peste 250 – 12,5 ori mai mici decât valoarea limită pentru protecţia muncii prevăzută de legislaţia naţională - legislaţia naţională şi legislaţia Uniunii Europene (UE) pentru calitatea aerului nu prevăd valori limită pentru protecţia sănătăţii POPULATIEI.''
Va spun punctul meu de veder si va rog sa ma convingeti ca n-am dreptate,pentru ca trebuie sa dezbatem fiecare aspect care ridica suspiciuni.
Agentia de mediu are obligatia sa monitorizeze calitatea aerului inconjurator in toate zonele rezidentiale din apropierea activitatilor economice generatoare de poluare,pentru fiecare poluant specific generat de activitatile din zona.Legislatia nu prevede reglementari pentru acidul cianhidric si nu este reglementat nici de directiva europeana pentru monitorizarea calitatii aerului inconjurator.Exista reglementari in legislatia muncii pentru expunerea la acid cianhidric pe termen scurt ,dica media pe 30 minute si 8 ore dar nu se aplica in zonele rezidentiale unde avem populatie vulnerabila.
Agentia de mediu EPA din SUA considera concentratia de referinta pentru HCN in aerul inconjurator de 3 micrograme/mc,media pe 24 de ore,expunere pe termen lung,concentratie considerata sigura pentru ca populatia vulnerabila sa nu se imbolnaveasca.
Daca nu avem reglementari in legislatie,cum monitorizezi acest poluant? cum poti sa impui niste limite in autorizatia de mediu pentru concentratia in imisie a acestui poluant la limita amplasamentului?Nu suntem absurzi,nu vrem 3 micrograme/mc dar o reglementare trebuie sa existe.

Cu stima

Rosia Montana

Pai, "foarte tare" !??? ~ 45 $ per cap locuitor / an.
Am vazut intr-un documentar (tocmai din Canada) cam cum aratau zonele de exploatare (la suprafata) a resurselor de tip minier (sisturi bituminoase, carbune etc.) si se intrebau si ei daca firmele respective isi vor respecta contractul (adica, tocmai ultima parte, cea de reabiltare a zonei....). Iar la ei era vorba de zone indepartate, izolate si nu asa cum este la noi.
Si ar mai fi un aspect: sumele care ar putea fi incasate de stat par importante, dar nu sunt in comparatie cu ce se va intampla acolo; daca se va dori sau vom fi obligati, cred ca din combaterea evaziunii se vor obtine sume mult mai importante...
Poate ar fi mai interesant un parteneriat public privat in care capitalul statului sa fie mai important si in care (nu stiu ce se mai poate schimba in contractul cu Canadienii) profitul sa fie pe masura....
Avand in vedere ce s-a-ntamplat pana acum, apare un mare semn de intrebare cu privire la presiunea actuala privind punerea in manopera a acestui proiect (si mai ales lobby-ul Presedintelui !!!!!??????).

Adrian M.

Rosia montana

Atata castigam noi in acesti ani dar cat va castiga cei care vor exploata???
Astept raspuns
Vlad