SALVATI CE SE MAI POATE SALVA DIN OLTCHIM! - Ziarul Financiar

Share this
Marti, 09/10/2012

Lipsa aproape totala de viziune si inteligenta in domeniul economic a statului este prea cunoscuta pentru a mai putea fi comentata.

Refuzul cu obstinatie a autoritatilor nationale de a crea o structura a statului, sub forma unui Fond Suveran de Investitii, asa cum exista in multe tari ale globului, specializata in domeniul afacerilor, astfel incat si statul in sine sa poata produce rezultate financiare din diverse operatiuni, este de asemenea cunoscuta.

Iata insa ca apar momente in istoria economica a tarii, in care statul are posibilitatea sa demonstreze ca a invatat din greseli si se poate reabilita, cel putin la nivelul gandirii economice, daca nu si a managementului economic.

Aceasta presupune intelegerea situatiei cu care o companie strategica a statului se confrunta, a pietei in care ea functioneaza si o actiune responsabila, in cazul nostru, in sensul salvarii a ceea ce se mai poate salva.

Sa trecem de la teorie la practica si sa exersam un model de gandire si chiar imaginatie pe cazul Oltchim.

Dupa neperformanta procesului de privatizare la Cuprumin, din prima parte a acestuia an, a venit randul Oltchim, supus aceluiasi proces, de a demonstra dezastrul la nivel de gandire si viziune economica, insa si de management al unui proces de vanzare a unei participatii a statului, a celor ce populeaza acest sector, de multe ori, considerat strategic pentru economia nationala.

Scurt istoric:

Se imagineaza si se planifica de azi pe maine, privatizarea principalului complex petrochimic al Romaniei, afacere de anvergura, care solicita un tratament compatibil cu asa cunoscutul M&A, adica Fuziuni si Achizitii, sector de baza in businessul modern.

Omitem faptul ca piata internationala nu mai permite continuarea unei astfel de activitati, cel putin la nivelul cu care eram obisnuiti prin anii '90, din multe motive tehnice, pe care nu le dezvolt in acest articol. Omitem si faptul ca fostul director general a mentinut, in cel putin ultimul an de zile, Oltchim pe aparate, acesta aflandu-se de fapt in moarte clinica. De dragul exercitiului de imaginatie, nu mai tinem cont de realitati si trecem mai departe in judecata noastra.

Cum am putea sa credem ca, o astfel de companie, care implica un efort financiar enorm, de peste 1 miliard de euro, din partea unui potential investitor, in lipsa materiei prime pentru activitatea de baza, captiva si inabordabila, poate fi vanduta, chiar daca pretul acesteia nu mai conteaza?

Chiar si asa, cine ar putea crede ca un investitor serios ar putea participa, fara timpul minim alocat analizei de tip due diligence, obligatorie in astfel de situatii, de 3-5 luni, de azi peste doua saptamani? Se cunoaste faptul ca un astfel de investitor este de regula o companie listata pe o bursa, pe care trebuie sa o informezi, la momentul oportun, nu oricand, deoarece poti inregistra pierderi uriase? De regula, investitorii in astfel de companii, cei care detin actiunile acesteia si le tranzactioneaza pe bursa nu agreaza investitii in alte tari, ei sunt interesati de dividend, iar cand faci astfel de eforturi financiare, care desigur se transfera in rezultate in ani de zile, nu faci altceva decat sa investesti din profit, adica sa-l grevezi pe investitor de niste bani, pe care ar putea sa-i obtina astazi si nu maine sau cine stie cand. Nici nu vreti sa va inchipuiti ce se intampla cu o astfel de companie, care ar face investitii in Romania, pe nepusa masa si investitorii in ea, micii actionari ar afla: s-ar produce o vanzare masiva de actiuni, la o oferta mare pretul acestora ar scadea considerabil, la fel valoarea de capitalizare a companiei, iar efectele directe si indirecte asupra ei ar putea fi catastrofale. Din acest motiv, aceasta tipologie de companie, care s-ar potrivi cu profilul companiei compatibile cu Oltchim, va evita cu orice pret prezentarea fara o pregatire prealabila, de 3-5 luni de zile, la o posibila achizitie gen Oltchim. Este si explicatia pentru care niciun investitor strategic strain nu s-a prezentat la licitatie.

Cu cat o companie este mai mare, avand cifre de afaceri de miliarde de euro si profituri pe masura, cu atat semnificatia unei unitati monetare, in cazul nostru un euro este mai semnificativa, in sensul ca aceasta are grija ca nici macar un euro sa nu fie in dezechilibru, in cazul unei investitii, adica fiecare euro sa se intoarca dupa investirea lui cu profit, adica la peste  un euro, cu cat mai mult, cu atat mai bine.

Avand in vedere aceasta conceptie, cum credem ca este posibil sa indesam in buzunarul investitorului strategic datorii de peste 700 de milioane de euro, cum le-ar putea prelua acesta in vederea rambursarii catre creditorii combinatului? In viata reala, o astfel de preluare este imposibila.

Am prezentat numai cateva aspecte referitor la modul in care ar gandi si probabil ca a gandit, un investitor strain in speta Oltchim, dovada fiind neprezentarea macar a unuia dintre ei la licitatia recent esuata.

Prezent:

Dupa cum se vede, persistam intr-o gandire economica si de afaceri defecta, care va repeta esecul privatizarii Oltchim in acest an sau anul viitor, sau oricand, daca nu vom abandona modelul perimat  al acesteia.

Asistam la eforturi deosebite de repornire a combinatului. Intrebarea care se pune este de ce vrem sa-l pornim, nefiind capabili din mii de motive sa o facem in conditii de normalitate si profitabilitate, inainte de privatizare, pentru a incerca sa  inselam “ vigilenta ” investitorului strategic, pe ideea ca este mai bine sa vinzi un combinat care functioneaza decat unul oprit? Nimic mai fals! Investitorul strain interesat cunoaste starea combinatului mai bine decat oricare dintre noi, fiind in breasla. El cunoaste faptul ca pragul de rentabilitate a combinatului este la 65% din capacitatea de productie si ca, fara aportul PVC, imposibil astazi, chiar daca reprezentantii statului ar utiliza la maximum restul de capacitate de productie, idee nastrusnica, de care ma indoiesc de-a dreptul, oricum nu ar face altceva decat sa adanceasca pierderile acestuia, care au depasit deja 300 de milioane de euro.

Si atunci de ce ne adancim in minciuna, de ce nu transformam Oltchim intr-o afacere viabila, intr-un combinat vandabil? Pentru acest lucru ar trebui sa efectuam 3 actiuni:

1.    Sa asiguram pana la eventualul moment al vanzarii pastrarea fortei de munca, prin plata salariilor, prin aport la capital din partea actionarilor societatii, inclusiv Oficiul de privatizare, insa nu mai mult de 7 luni, termen de decadere, dupa care este obligatorie restructurarea fortei de munca, in sensul adaptarii acesteia la realitati;

2.    Sa reducem prin anulare cu 400 de milioane euro, valoarea datoriilor, lucru posibil chiar si cu aprobarea UE, conditionat de investitii la aceeasi valoare in combinat, din partea potentialului investitor strategic, astfel incat nivelul de datorii sa ramana la 300 milioane de euro, care va reprezenta de fapt pretul preluarii Oltchim, pret realist din multe puncte de vedere, pe care nu le prezint acum;

3.    Sa publicam in prima parte a lunii noiembrie anuntul de vanzare, cu termen peste 5 luni, aprilie 2013, astfel incat investitorii straini interesati sa-si poata pregati participarea.

 

In tot acest timp, administrarea speciala, fie pe legea privatizarii, fie intr-un mod adaptat, prin administrare judiciara, daca insolventa va fi declansata, va incerca sa operationalizeze centrele de profit posibile, astfel incat resursele financiare obtinute sa contribuie la pregatirea combinatului pentru vanzare.

Tot ce am prezentat pana in prezent face parte dintr-un exercitiu de imaginatie sau de gandire, care, la fel ca in cazul instruirii obligatorii a  pasagerilor, in vederea decolarii unui avion, trebuie spus, insa are o probabilitate foarte mica sa se intample.

O mare probabilitate sa se intample are insa urmatoarea situatie, care trebuie spusa, oricat de dureroasa ar fi, insa de cate ori realitatea nu a fost mai dura decat am fi dorit?

Adevarul este urmatorul:

1. Niciodata Arpechim nu va mai fi pusa in functiune:

2. Pentru producerea PVC este necesara, ca materie prima etilena, care s-ar putea  produce in sectia de piroliza a Oltchim de la Pitesti, din nafta, un gen de benzina, de calitate  superioara, produs de rafinarie. Cum Arpechim nu va mai functiona, din motive tehnice pe care nu le dezvolt in acest articol, iar a importa o cantitate de 300.000 tone nafta, necesarul companiei, reprezinta o misiune imposibila, utopica, rezulta ca Oltchim nu va mai produce PVC;

3. In aceste conditii, singura posibilitate ramasa Oltchim este procedura insolventei, care mai devreme sau mai tarziu va deveni realitate, iar din combinat vor ramane probabil cateva activitati secundare, chiar centre de profit fiind, producerea de polioli si soda caustica, care vor reduce combinatul la maximum 700-800 de angajati, intr-o structura mult diferita de cea dorita de angajati si autoritati, neputand sa sustina combinatul in forma actuala. In acest caz, ar fi recomandat ca intrarea in insolventa sa se produca la solicitarea Oltchim, astfel incat sa se poata realiza o protectie adecvata impotriva creditorilor, timp de 4 ani, prin reorganizare judiciara, suficient pentru a salva ceea ce se mai poate salva din Oltchim. Daca insolventa va fi introdusa de creditori, exista o mare probabilitate sa discutam de o lichidare judiciara, prin care activele combinatului vor fi lichidizate, adica vor fi vandute la fier vechi, in integralitate, in vederea obtinerii cat mai rapide a sumelor de bani datorate creditorilor.

Concluzie:

In baza rationamentului de mai sus, este putin probabil ca un investitor strategic sa se prezinte la o eventuala noua privatizare a Oltchim, pe cale de consecinta procedura reorganizarii judiciare, in cadrul procesului de insolventa ramanand cea mai probabila optiune.

http://www.zf.ro/opinii/opinie-ionel-blanculescu-salvati-ce-se-mai-poate...

Comentarii

Parca ati fi businessman strain!

Ganditi ca si cum ati fi un businessman strain, ca si cum ati vedea in Oltchim afacerea dvs. proprie, asa cum a fost Petrom pentru OMV si ca si cum nu v-ati gandi decat cum sa obtineti profit, prin orice mijloace, netinand cont de oameni, de tara asta, asa cum OMV si-a permis sa faca, pentru ca ei pentru asta au venit aici, pentru business. De ce nu spuneti cum ia OMV titeiul din Romania si il duce in Austria? De ce nu spuneti cum s-au facut disponibilizarile in Petrom si au murit oameni si altii s-au imbolnavit si sunt multi care nici acum nu si-au gasit de lucru (din cauza cui, oare? nu cumva a acestui stat roman care are la conducere oameni care gandesc la fel ca dvs.? ce le-a oferit statul roman acelora care au fost dati afara de catre austrieci, dar care, vor nu vor guvernantii, sunt cetateni ai Romaniei!!!?)
1. - Arpechim-ul (Rafinaria) poate porni. Este mult mai usor, insa, sa spunem "nu se poate", decat sa incercam sa facem ceva. De ce sa nu negociem cu Petrom? De ce sa nu incercam sa atragem investitori strategici, care sa vina cu bani si cu dorinta de a obtine atat produse de rafinare, cat si produse petrochimice si chimice? Credeti ca nu este loc pe piata pentru toti? Ba da. Dar de ce sa ne stresam si sa nu stam linistiti in birourile noastre (ce daca raman mii de oameni fara locuri de munca?) si sa nu ne plimbam pe la televiziuni sa ne vada lumea si sa ne auda ce frumos vorbim si cum nu ne pasa noua de nimic, de fapt! De ce sa ne chinuim sa "gandim", nu e mai usor sa mergem pe drumul deja batatorit de guvernarile trecute si prezente (si probabil si viitoare) si sa spunem: nu se mai poate, nu avem cu ce, asa zice FMI, trebuie sa intrebam UE, noi nu suntem de vina - asa am mostenit etc.? Exista, cu siguranta, in tara asta oameni capabili sa gandeasca strategii pentru viitorul industriei romanesti.
2. - Exact ce spuneam la pct. 1 - nu e mai usor sa ne auda lumea pe la televizor ca nu se poate, nu se poate, decat sa gasim solutii? De ce sa ne gandim la oamenii din tara asta? Sunt niste numere la referendum-uri, la alegeri, in rest, nu conteaza. Aaaa, ba da...tot niste numere: 3000 de angajati, 700-800 de angajati...ce conteaza???
3. - "4 ani de reorganizare" ??? Stiti ce inseamna ani de zile fara ca instalatiile sa functioneze? Exista o vorba romaneasca (vorbele din batrani ce au mai ramas - nu vreti sa le privatizati si pe acestea? poate nu ne mai lasa UE sa le folosim! poate ne impune FMI ce sa vorbim si ce nu!) - 'bate fierul cat e cald" - daca tot spuneti peste tot "nu se poate" si, mai ales pe psoturile TV, unde aud foarte multi oameni care nu inteleg....???? Sau aceasta este ideea, sa ajunga toata tara sa spuna "ce ne mai trebuie Oltchim, ca ia uite ce spun specialistii"???

Concluzie:

- vai de capul nostru ca avem niste guvernanti carora nu le pasa de noi decat in cateva luni de campanie electorala si, in rest, sa se aleaga praful de tot ce s-a construit in tara asta, de tot ce ar mai putea functiona, de toti oamenii care mai pot muncii...sa ne voteze prostii, ca peste 4 ani le mai aruncam noi o sarma, un mic si romanul e prost si iar ne voteaza...nu conteaza ca nu mai suntem noi, ci ceilalti, ne mai certam 4 ani si apoi ne rotim ... Halal!!!!

Buna ziua Va inteleg perfect,

Buna ziua
Va inteleg perfect, emotional aveti dreptate, insa rational situatia sta cum am prezentat-o. Veti constata in timp. Eu nu cred ca este bine sa inselam muncitorii din Oltchim si sa le spunem altceva decat realitatea. Pana la urma, dvs aveti dreptate, eu judec cum judeca un investitor strain,in termeni de afaceri, singurul care poate veni cu bani.
Orice businessman, roman sau strain fiind, insa serios, se gandeste in cat timp isi recupereaza investitia la Oltchim. Daca termenul este mai mare de 5 ani, nu investeste. Asa cum credeti dvs ca s-ar putea operationaliza acest combinat, cititi o analiza despre Oltchim tot de pe acest site, investitorul si-ar recupera banii investiti, daca ar face-o, in 40 de ani, total inadmisibil din punctul sau de vedere.
Adevarul este crud, insa acesta este!
Imi pare rau!
Blanculescu

Haideti sa gandim cu inima!

Va multumesc pentru raspuns si pentru faptul ca acceptati un dialog. Este adevarat, din punct de vedere al afacerilor, trebuie gandit exact cum spuneti, dar, evident ca noi trebuie sa gandim emotional. De ce? Pentru simplul fapt ca suntem romani, traim in Romania, aici ne crestem copiii, aici vrem sa-i vedem crescand frumos, invatand bine, muncind si obtinand niste salarii care sa le permita sa "traiasca bine".
Stiu doar cateva exemple, dar sunt convinsa ca dvs. le puteti completa: OMV, Renault, Danone...firme de stat!!! De ce austriecii (austriecii!!!!) au fost capabili cu o firma precum OMV-ul sa "inghita" gigantul romanesc Petrom? De ce a trebuit sa vina firma de stat "Renault" sa repuna pe picioare Uzina Dacia? De ce "Lactag" sau "Covalact" sau alte firme de lactate romanesti nu au putut sa faca ceea ce a facut firma de stat Danone? De ce taranii nostri arunca laptele de la vacile lor, in loc sa fie cumparat de stat si sa fie pusa la punct o linie de productie de nivel european si poate mondial, care sa ne faca cunoscuti? De ce de zeci de ani, firmele romanesti sunt capusate, tot de noi, romanii, iar cand nu se mai poate si se ajunge la fundul sacului, incepem sa transmitem S.O.S.-uri peste hotare, sa vina cineva sa ne ajute? Chiar nu suntem in stare sa spunem odata adevarul, sa rupem raul de la radacina, sa pice toti cei corupti, toti cei incapabili, toti cei incompetenti si sa iasa la lumina acei specialisti adevarati, pe care tara asta sigur ii poseda??? Chiar este nevoie sa vina din afara altii sa ne arate cum sa muncim, cum putem deveni competitivi, cum sa nu furam??? Nu ni se face niciodata rusine de Europa asta? Nu vrem si noi sa avem o industrie a noastra, o agricultura a noastra? Daca nu am fi atractivi, de ce ar veni altii sa ne ia bogatiile: titei, gaze, cupru, aur, wolfram, paduri, ape, terenuri agricole, forta de munca etc.? De ce nu militati, la televizor, pentru ca sunteti chemat si ascultat, de ce nu militati pentru pastrarea tuturor valorilor nationale? De ce nu se "asaza", impreuna, politicieni si oameni de afaceri si specialisti, sa vada ce se mai poate salva, ce anume din ceea ce a mai ramas netaiat si vandut la fier vechi, neprivatizat, ar mai putea aduce beneficii acestei tari? Se pare ca am ramas sa gandim emotional numai noi, cei care am vazut cum s-a distrus Petrom-ul (nu, sa nu spuneti ca a fost o super-afacere! A fost pentru Austria, nu si pentru Romania. Veti vedea ca in 2014, OMV-ul va inchide si rafinaria Petrobrazi si vor ramane doar cu extractia - mai ales acum ca au gasit zecile de milioane de metri cubi de gaze din Marea Neagra), cei care vedem cum se distruge Oltchim-ul, gandim emotional noi, cei direct implicati, care traim din salariile astea mizere, pe care am ajuns sa nu le mai primim. Gandim emotinal, pentru ca nu ne-am umflat conturile cu comisioane "grase" din privatizari facute in beneficiul strainilor, gandim emotional pentru ca vedem cum, in fiecare guvernare, mai apare un imbogatit peste noapte si cate un demagog, care detine adevarul suprem, dar care nu face decat sa distruga tot ceea ce atinge. S-a facut, cumva referendum pentru vanzarea Petrom? Era bogatie nationala, era averea fiecarui roman care respira in tara asta? Ne-a intrebat cineva si pe noi? Nu avem specialisti in industria constructoare de masini? Nu puteam sa "inventam" niste modele competitive, care sa scoata "Dacia" pe pietele externe? Nu putem sa facem nimic singuri? Vin investitorii, obtin profituri imense (oare ei cum or reusi, in aceasta tara, cu aceasta industrie, cu acesti oameni sa faca profit, iar noi, NU???) si se retrag catre alte "zari de soare pline", sa-i mai prosteasca si pe altii, iar pe noi ne lasa mai rau decat eram cand au venit...
Haideti sa gandim cu totii emotional, haideti sa uitam, pentru o vreme, de buzunarele proprii si sa gandim cu inima pentru acest popor si sunt convinsa ca nu vom mai avea nevoie sa cersim de la straini, sa ne milogim sa vina cineva din afara sa ne salveze! Avem potential, avem resurse, avem specialisti, dar nu mai avem inima. Ne-au transformat banii, am uitat sa fim oameni si sa gandim pentru oameni. Nu vreau sa vina nici un investitor strain la Oltchim! Ce tot ne "dam de ceasul mortii" ca s-a retars Tise, ca nu ne vrea neamtu', ca nu ne vrea americanu"!? Nu vreau sa vina nici un strain la Rosia Montana! Nu vreau nici un strain pe oriunde a mai ramas ceva bun de pus pe picioare in Romania! Vreau sa se implice guvernantii, ca de-aia ne amagesc sa-i alegem la fiecare 4 ani! Vreau sa GANDEASCA specialistii! Vreau sa iasa la iveala toti COMPETENTII Romaniei si sa RENASTEM!!!! Este oare prea tarziu!?