SI TOTUSI OLTCHIM POATE FI SALVAT!

Share this
Luni, 15/10/2012

Plecand de la un adevar incontestabil, insusit in intreaga mea activitate si anume ca nimic nu este imposibil, nici chiar pentru situatia grea in care se afla combinatul petrochimic al Romaniei de la Ramnicu Valcea, Oltchim SA, am intreprins in ultimele 2 luni de zile o vasta investigatie de specialitate, in ceea ce priveste identificarea unui mecanism, care sa permita functionarea companiei la intreaga capacitate de productie.

Am discutat cu mari specialisti petrochimisti din tara noastra si din alte state, am analizat arhitectura acestui domeniu, iar concluzia care s-a degajat consta in faptul ca aducerea etilenei, materia prima de baza pentru Oltchim, la gardul acestuia, reprezinta cheia reabilitarii activitatii lui.

Aceasta foarte importanta materie prima, etilena, era pana in urma cu ceva timp, produsa la instalatiile de piroliza, din cadrul Arpechim, in baza produsului nafta, furnizat de rafinarie si transportata prin conducte, la Rm.Valcea, transportul ei la suprafata fiind interzis, ca urmare a pericolului de explozie.

Cauza reala a caderii Oltchim o reprezinta lipsa acestei materii prime, etilena, care, pe langa ca impiedica producerea PVC, limiteaza si productia de soda caustica, excesul de clor, rezultat odata cu soda, neputand fi utilizat.

In actualele conditii, daca rafinaria Arpechim ar functiona, ceea ce reprezinta o utopie, in acceptiunea mea, reluarea productiei de etilena pe platforma Pitesti ar putea fi o solutie, insa numai dupa doi ani, necesari unui proiect de minima modernizare, care ar presupune o investitie de 100 milioane usd. Si daca nu ar mai functiona, modernizarea Pirolizei ar fi necesara, deoarece materia prima furnizata de rafinarie poate fi suplinita cu alta, produsa dupa cum vom constata in acest material.

Cateva cuvinte despre etilena: din 1936, cand in laboratoarele companiei ICI Marea Britanie s-a reusit polimerizarea etilenei, obtinand polimerul sintetic cel mai raspandit in lume, etilena a devenit vedeta incontestabila a industriei petrochimice. Productia de etilena a atins astazi 120 mil.tone/an, in Romania fabricandu-se in 1989 aprox. 300 mii de tone/an, intr-o capacitate instalata de 700 mii tone/an. Astazi in Romania, cel putin teoretic, mai exista 2 instalatii de producere a etilenei, de cate 200 mii tone/an, intre care una la Pitesi. Din etilena se produc polietilena, polistiren, cu o a doua componenta, care este benzenul, etilenoxid si PVC, la care clorul este de asemenea o a doua componenta.

Este interesant de stiut ca aparitia PVC, centrul de profit principal al Oltchim, a fost o intamplare, cercetatorii in domeniu urmarind altceva, insa imediat ce a fost sesizata importanta acestui produs, singurul care utiliza excesul de clor, rezultat din electroliza sarii, materie prima din belsug pentru Oltchim, inca si subliniez inca, intr-un alt articol, in urmatoarele zile voi explica natura acestui foarte important cuvant, insa in alt context, eforturile s-au concentrat spre el.

Solutia furnizarii de etilena pentru Oltchim, comporta doua componente:

1. Importul etilenei in forma lichida criogenata, adica inghetata, cu tancuri criogenice de 5000 de tone, descarcata si vaporizata(gazeificata) in cadrul Rompetrol Midia Navodari, care dispune de configuratia tehnologica necesara, aceasta companie fiind la randul ei producatoare de etilena, avand o fabrica de etilena similara celei din Pitesti, intr-o cantitate mai mare decat necesarul Oltchim, adica 120 mii tone/an, fata de 80 mii tone/an pentru Ramnicu Valcea. Cantitatea de etilena ce poate fi adusa cu acest tip special de tancuri criogenice este de minim 250 mii tone/an.

Odata vaporizata la Rompetrol, unde sper ca nu ati uitat ca statul roman detine peste 40% din actiuni, in baza conversiei obligatiunilor de 607 miloane usd in actiuni, din 30 sept 2010, etilena pleaca spre Oltchim printr-o conducta de 14 inch, destinata transportului titeiului de la Constanta la Pitesti, apartinand Conpet, proprietar Min.Economiei, iar apoi prin conducta existenta, intre Pitesti si Rm.Valcea.

Desigur, este necesar ca la capetele conductei, in incinta Rompetrol-plecare si Arpechim-sosire, sa se realizeze interconectarea necesara, cate 1500 ml conducta de 10 inch, fiind necesar un skid de comprimare suplimentara a etilenei, la plecare din Midia Navodari. Pentru probe tehnologice la Oltchim etilena se poate pompa si fara acest skid, intrucat la Pitesti exista o astfel de statie. Costul intregii operatiuni nu ar depasi 5 milioane euro si fara statia de compresoare s-ar putea realiza in 3 luni, lucrand in paralel la cele 2 capete.

2. Producerea etilenei in Romania:

Plecam in rationament de la expertiza tehnologica a statelor din zona Golfului Persic, in special Qatar, care beneficiind de productii mari de gaze naturale au produs PVC si componente clorosodice, avand debuseu pe excesul de etan, format din gazele de sonda, etan ce este transformat in etilena, cu un randament de peste 80%. Din nefericire, Romania nu dispune de cantitati suficiente de etan, mai ales ca in tara noastra nu exista norme obligatorii, astfel ca producatorii de gaze de sonda sa separe etanul din gazul pe care-l introduc in reteaua de gaz domestic. Normele se refera numai la hidrocarburile mai grele, de genul propanului. Insa este important sa vedem din ce se poate produce etilena, in afara de etan, insa pe modelul generat de acesta.

In Romania exista 2 instalatii, care separa etanul din gazele de sonda, laolalta cu propanul si butanul, una la Pitesti si alta la Targu Jiu, cu o capacitate totala de 60 mii tone/an, echivalent cu 30 mii tone/an etilena si legate prin conducte de Arpechim. Acest amestec este una din materiile prime care se folosea la Pitesti, atunci cand instalatia de Piroliza era in functiune.

Pe de alta parte, in anul 2010, Omv Petrom a pus in functiune, la Midia, langa gardul Rompetrol, o instalatie de separare a gazolinei, in functiune in prezent, o alta materie prima pentru fabricarea etilenei, din gazele de extractie de titei din zona, inclusiv off shore, cu o capacitate de 100 mii tone/an, echivalent cu 35 mii tone/an etilena. Gazolina este un amestec de propan-50%, butani-30% si pentani-20%, etanul nefiind separat, ca urmare a faptului ca aceasta operatiune este mai greoaie, din punct de vedere al costurilor. In prezent, aceasta gazolina se trimite la Rafinaria de la Brazi, fiind o sursa pentru GPL. Exista deja materii prime pentru 65 mii tone/an etilena, iar pentru a folosi 80% din capacitatea Pirolizei de la Pitesti, presupunand ca este pusa in functiune, adica 160 mii tone/an, cu destinatie 80 mii tone/an Oltchim si 80 mii tone/an Arpechim, pentru obtinerea polietilenei, de fapt fata de cele 65 mii tone/an din alte surse de materii prime ar mai fi necesare 95 mii tone/an(95+65=160). Aceste 95 mii tone/an etilena vor putea fi produse cu materie prima nafta, in cantitate de 200 mii tone/an, din cele 3 rafinarii care functioneaza in tara.

Atat nafta, cat si gazolina se pot transporta fara probleme pe CFR. Nafta este, deoarece s-a vorbit foarte mult despre ea, o benzina de distilatie primara, cu intervalul de fierbere 40-180 grade Celsius, incluzand de asemenea fractia usoara de n-pentan de la fractionarea gazelor din rafinarie. La o capacitate de prelucrare a titeiului in Romania de 12 milioane tone/an, scoaterea acestui produs din rafinarii nu deranjeaza functionarea acestora, pe carburanti si GPL, in configuratia actuala. Pe langa cele 160 mii tone/an etilena, obtinute pe caile expuse mai sus, exista posibilitatea obtinerii suplimentare a altor 60 mii tone/an propilena, necesare Oltchim, prin oxo-alcooli. Diferenta de propilena necesara poate fi asigurata din rafinariile Brazi si Teleajen, Rompetrolul consumand-o in interior, in interes propriu,  pentru obtinerea polipropilenei.

Sumarizand, la acest punct 2,  cele prezentate mai sus, rezulta ca in tara dispunem de materiile prime necesare functionarii Pirolizei de la Arpechim, astfel:

-60 mii tone/an etan-propan, din gazele de sonda de la Targu Jiu, iar in lipsa acestora le putem inlocui cu 80 mii tone/an amestec propan-n-butan, din cele 3 rafinarii, Brazi, Teleajen,Midia);

- 100 mii tone/an gazolina de la instalatia Petrom Constanta;

- 200 mii tone/an Nafta, produse in cele 3 rafinarii din tara;

-100 mii tone/an produse secundare, fractia C4-C5, tratate si reciclate ca materie prima.

Aceasta ar fi structura de materii prime, asa cum a fost gandita initial pentru instalatia de Piroliza.

Desigur, asa cum am prezentat mai sus, pentru operationalizarea punctului 2, care se bazeaza pe folosirea Pirolizei de la Pitesti, sunt necesare 100 milioane usd. Este nevoie de realizarea a 3 facilitati in modernizarea Pirolizei: una de tratare si reciclare a fractiei C4-C5, iar alte doua pentru tratarea de efluenti, care altfel nu pot fi evacuati sau folositi, afectand mediul si respectiv pentru fluxul de soda uzata, contaminata cu sulfuri si pentru condensul de proces, contaminat cu hidrocarburi. Aceste 3 facilitati sunt de fapt instalatii relativ mici, insa foarte importante, care conditioneaza insa obtinerea avizului de mediu, alaturi de o minima modernizare a sectiei de Piroliza, proces ce nu poate dura mai putin de 2 ani.

In concluzie, putem afirma ca etilena, ca materie prima de baza pentru functionarea Oltchim in conditii de profitabilitate poate fi importata, pe cale criogenica, retratata la Rompetrol Midia Navodari  si transportata la Oltchim Rm.Valcea sau produsa la Piroliza Oltchim de la Pitesti, materiile prime necesare putand fi asigurate cu sau fara repornirea Rafinariei Arpechim.

Nu recomand Guvernului Roman, prin Ministerul Economiei, ca si proprietar, sa demareze oricare dintre cele doua solutii de repornire a Oltchim, ci numai sa tina seama de ele, in procedura de privatizare, atunci cand negocierile  cu potentialii investitori strategici vor viza posibilitatile de operationalizare ale Oltchim. Guvernul Romaniei, Ministerul Economiei, Oltchim, in calitate de parti interesate trebuie sa cunoasca ca exista cel putin o solutie de repornire a combinatului, in integralitatea activitatilor acestuia, care sa asigure functionarea in conditii de rentabilitate.

Daca contesta aceste solutii, sa o faca acum! Daca nu, sa ia act de ele si sa demareze procedura de privatizare, cat mai repede posibil, astfel incat in maximum 5-7 luni Oltchim sa intre in proprietatea unui investitor strategic, de preferat specializat in industria petrochimica, cu putere financiara necesara operationalizarii combinatului.

http://www.zf.ro/opinii/opinie-ionel-blanculescu-si-totusi-oltchim-poate...

Comentarii

salvare Oltchim

Buna ziua!
Sa spunem ca se gasesc solutii financiare pentru punerea in miscare a sistemului Oltchim-Arpechim:
- finantare datorii totale(cca 730 mil. euro);
- asigurare capital retehnologizare( intre180-200 mil euro);
- finantare capital de lucru(cca 60-80 mil euro).
Poate emite cineva o previziune ca intr-un interval de timp rezonabil(8-10 ani), compania Oltchim ar rezista pe piata?
Ar putea recupera pierderile si plati datoriile?
Greu de spus.

OLTCHIM

"DACA VREI POTI " felicitari pentru investigatiile facute! Trebuie specificat totusi ca acest stadiu in care se afla combinatul a fost in primul rand produs de intreruperea functionarii integrate Rafinarie Arpechim- Petrochimie Arpechim (Oltchim) - Oltchim ! De acolo a pornit totul si cineva ar trebui sa-si asume raspunderea ! Acum este destul de greu ... dar se poate !