TOPUL TEPELOR ULTIMII 28 DE ANI. ROMANII AU FOST FURATI CU 13.5 MILIARDE DE EURO. CINE A PLATIT - .dcbusiness.ro

Share this
Joi, 25/10/2018
Topul ţepelor ultimii 28 de ani. Românii au fost furaţi cu 13,5 miliarde de euro. Cine a plătit
Cele mai mari tunuri financiare de după 1989 au afectat întreaga populaţie a României prin amploarea lor, fie că vorbim de falimente bancare, ale societăţilor de asigurare, de jocuri piramidale sau de banala factură la lumină.

În cazul Bancorex, românii au plătit ani de zile o aşa zisă taxă de solidaritate, de un cent în plus la fiecare litru de carburant pe care îl cumpărau la pompă. La Astra sau Carpatica falimentul înseamnă scumpirea poliţelor de asigurări, în timp ce escrocherii precum FNI sunt acoperite şi acum din bani publici, pentru că au fost garantate de stat. O atenţie aparte trebuie oferită unui caz aparent disonant cu restul topului: umflarea artificială a facturilor de electricitate din ultimul deceniu din cauza înţelegerilor de tip cartel dintre operatorii de piaţă, care au scos din buzunarele românilor sume de ordinul zecilor de miliarde de euro, bani pe care trebuie să-i privim tot ca prejudicii financiare aduse românului de rând.

Un calcul al celor mai flagrante astfel de prejudicii, care a văduvit aproape întreaga populaţie a ţării de venituri ce i-ar fi permis să iasă din sărăcia în care se scaldă din 1989 încoace este înfiorător. Astfel, furnizorii de energie electrică, băncile, asigurătorii şi jocurile piramidale au furat din buzunarele românilor cel puţin 13,5 miliarde de euro. Un prejudiciu care creşte cu cel puţin 4 miliarde de euro pe an, pentru că furtul prin facturile de electricitate se află în plină desfăşurare.

Vinovaţii sunt, cu mici excepţii, neaflaţi sau în libertate. Mai grav este că astfel de mega-fraude vor exista mereu, pentru că întotdeauna se va găsi cineva să fure, folosind metode din ce în ce mai rafinate, iar pagubele vor fi din ce în ce mai mari, după cum se vede şi din etapizarea cronologică a celor mai mari tunuri financiare date în România după 1989. Concluzia este că, indiferent de câte ori a fost furat, românul nu va ţine pasul cu imaginaţia şi apetenţa escrocilor.   

1992. Caritas şi protestele de stradă ale naivilor

Caritas, jocul piramidal pus la cale de Ioan Stoica, la începutul anilor ’90, a lăsat în urmă circa 256.000 de păgubiţi din întreaga ţară, cu un prejudiciu total de 130 de miliarde de lei, echivalentul a aproape 80 de milioane de dolari la cursul din 1994, când a dat faliment. În numai doi ani, Caritas ajunsese un fenomen social, frauda fiind promovată inclusiv de televiziunea naţională. Peste un milion de români au rulat bani la Caritas, iar falimentul jocului piramidal a dus la proteste de stradă în marile oraşe ale ţării. Ioan Stoica a fost condamnat în 1995 la 7 ani de închisoare pentru fraudă, dar a fost eliberat după numai un an şi jumătate de detenţie. În martie 2018, bărbatul ajuns la 76 de ani a fost dat afară din garsoniera din Braşov unde locuia pentru că nu şi-a mai plătit chiria. Sărac lipit, Ioan Stoica a fost ajuns, pare-se, de blestemul sutelor de mii de români pe care i-a escrocat. Prejudiciul nu a fost niciodată recuperat.

Şi puii Caritas au dat ţepe

Jocul piramidal Delphin a creat prejudicii de 16,5 milioane de euro la începutul anilor 2000 , în timp ce Mega Caritasul a dat ţepe de 5 milioane de euro, iar escrocheria Mondoprosper a păgubit mii de români cu 2,5 milioane de euro. Fraude similare au fost derulate prin campanii precum SAFI, Gerald, Prodimpex, Philadelphia, Cosmeticcon, Dynamic Elite Club, Piramida caselor, Power Eagles etc. Zecile de jocuri piramidale din anii’ 90 au produs prejudicii estimate la circa 150 de milioane de euro, bani furaţi de la sute de mii de români naivi. Prejudiciile nu au fost niciodată recuperate, iar escrocii, când au fost prinşi, au fost condamnaţi cu suspendare sau la pedepse minime.  

1997. Falimentul Bancorex: 100 dolari pentru fiecare român

Cel mai răsunător faliment bancar de după 1989 a fost cel al Băncii Române pentru Comerţ Exterior (Bancorex). Colapsul din 1997 a creat prejudicii de 2,4 miliarde de dolari, ceea ce reprezenta atunci circa 8% din PIB-ul României. Practic, falimentul Bancorex a costat fiecare român mai bine de 100 de dolari. Acum, au rămas câteva sute de nume de datornici pe o listă încă publică a AAAS, iar din prejudicii nu s-a recuperat mai nimic. În schimb, o bună parte din primii multimilionari ai României au ajuns în topul bogătaşilor tocmai prin creditele primite preferenţial de la Bancorex, dar pe care nu le-au mai înapoiat niciodată sau doar în foarte mică măsură. Fie că vorbim despre fraţii George şi Constantin Păunescu (credit de 189 milioane de dolari, din care au înapoiat 20 de milioane), despre Alexandru Răducanu (60 de milioane de dolari gajaţi cu un grajd dărăpănat) sau Ioan Niculae (31 de milioane de dolari de înapoiat), în toate cazurile vorbim de sume uriaşe de bani publici oferiţi prin intervenţii politice.

„Depunând garanție un televizor, luai credit o mașină, după aceea puneai garanție mașina și luai credit o casă, după aceea puneai în garanție casa și luai credit o fabrică. După aceea fabrica respectivă dispărea sau se închidea”, povestea la un moment dat Dan Pascariu, fost director al Bancorex, despre cum funcţiona banca. În 1999, statul a scos din visterie 5.000 de miliarde de lei (580 de milioane de dolari) pentru a acoperi pierderile Bancorex şi a preluat un portofoliu de credite neperformante de 1,7 miliarde de dolari, prin Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare. Mai mult, înainte de fuziunea prin absorbţie a Bancorex cu Banca Comercială Română, statul a garantat aranjamente financiare de 900 de milioane de dolari. Din toate crenţele neperformante făcute de Bancorex către 647 de firme s-au recuperate doar 725.882 de dolari.

Pentru jaful de la Bancorex, parchetele din toată ţara au întocmit zeci de dosare penale, în special pe numele şefilor de sucursale. Ulterior, învinuiţii au scăpat fără nicio zi de închisoare, după ce faptele de abuz în serviciu s-au prescris. Răzvan Temeşan, fostul preşedinte Bancorex, a fost judecat în 27 de dosare penale, dar a ieşit basma curată din toate, iar acum se judecă cu statul pentru a primi despăgubiri morale. Cât despre responsabilitatea politică, nici nu poate fi vorba. Ba, dimpotrivă, pentru a acoperi uriaşa gaură la buget creată de Bancorex, guvernanţii au impus după anul 2000 celebra taxă de solidaritate, de un cent pentru fiecare litru de benzină sau motorină cumpărată de români. Practic, pe lângă cei 100 de dolari care i s-au furat direct din buzunar odată cu prăbuşirea băncii, românii au mai plătit apoi încă mai bine de un deceniu de fiecare dată când alimentau la pompă.

Falimentele mici fac prejudiciul mare

Bancorex este doar cel mai mare şi mai cunoscut faliment bancar, pentru că România anilor ’90 nu a dus lipsă de astfel de ţepe. Banca Agricolă a dat faliment din cauza creditelor neperformante acordate preferenţial de puterea politică, cu un prejudiciu de 800 de milioane de dolari. Fiind bancă de stat, paguba a fost trecută la datorie publică şi plătită de fiecare român în parte.

Înfiinţată în 1990 pe scheletul fostului Centrocoop, Banca de Credit Cooperatist Bankcoop a dat faliment în anul 2000, cu un prejudiciu estimat atunci la 1,5 miliarde de dolari. George Constantin Păunescu a fost urmărit penal pentru cum a preluat pachetul majoritar al Bankcoop, dar pedepsit a fost doar fostul director Alexandru Dinulescu, condamnat la 10 ani de închisoare după ce a fugit din ţară şi a fost prins în SUA, în 2003.

Pe lista falimentelor bancare mai sunt Dacia Felix (prejudiciu 160 milioane de euro, capii afacerii Sever Mureşan şi Horia Mircea Hossu fiind achitaţi de justiţie), Banca Albina (pagubă de 23,3 milioane de dolari), Credit Bank (20 de milioane de dolari), Banca Internaţională a Religiilor (67 de milioane de dolari), Banca Columna şi Banca Română de Scont. 

2000. FNI: dormi liniştit, statul a vegheat pentru tine

Niciuna din marile escrocherii de după 1990 nu putea fi posibilă fără deplina complicitate a instituţiilor statului. În 2000, se prăbuşea Fondul Naţional de Investiţii (FNI), un joc piramidal garantat de stat prin CEC, care a păgubit 318.000 de români cu 3.394 de miliarde de lei, echivalentul a circa 1,7 miliarde de euro. Din această sumă, doar o zecime a mai putut fi recuperată pentru păgubiţi, românii plătind astfel pentru lăcomia şi naivitatea lor. De altfel, doar puţin peste 18.000 de persoane au fost acceptate pentru despăgubiri, prin sentinţe judecătoreşti. La 18 ani de la prăbuşirea FNI, statul român a achitat din bugetul public despăgubiri de peste 100 de milioane de euro, prin Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) şi mai are de achitat circa 70 de milioane de euro.

Sorin Ovidiu Vîntu, afaceristul care a convins sute de mii de români că pot depune la FNI un leu pentru care să scoată la puţin timp zece, are déjà patru condamnări definitive la închisoare. SOV emite de după gratii cugetări pline de înţelepciune şi ceartă poporul român pentru prostia sa nativă (FNI fiind, de altfel, un argument un favoarea lui), în timp ce fiii săi se bucură de milioanele de euro adăpostite la timp peste graniţă, iar statul îi despăgubeşte pe cei ţepuiţi din banii publici.

În februarie 2017, SOV a fost condamnat definitiv în dosarul FNI la opt de ani de închisoare, iar în aprilie 2018 a mai primit o condamnare definitivă, de 10 ani de închisoare, în dosarul Petromservice. Anterior, Vîntu a mai fost condamnat la un an pentru şantajarea lui Sebastian Ghiţă şi la doi ani pentru favorizarea lui Nicolae Popa.

2016. Falimentul Astra duce la scumpirea poliţelor de asigurare

Falimentul Astra Asigurări, din 2016, se înscrie în lista marilor ţepe trase în sistemul financiar bancar pentru care nu există niciun vinovat. Colapsul celui mai mare asigurător român a lăsat în urmă mii de dosare de daună, multe deschise pe cazuri dramatice, cu familii care îşi căutau dreptatea în instanţă şi încercând să primească compensaţiile ce li se cuveneau sau accidentaţi grav a căror viaţă depindea de tratamente costisitoare care trebuiau achitate de societatea de asigurare intrată în faliment. Fondul de Garantare a Asiguraţilor (FGA) a plătit despăgubiri în limita a 450.000 de lei şi doar pentru asiguraţii care au depus cereri de plată şi dosare complete, cu o valoare de plată de puţin peste 14 milioane de lei. Asta în condiţiile în care păgubiţii Astra au deschis aproape 60.000 de dosare de daună în care cer despăgubiri de 700 de milioane de lei. Alte peste 2 milioane de contracte de asigurări din România, Ungaria, Slovacia şi Germania au fost preluate, de asemenea, de FGA.

Un raport KPMG a prezentat şi cauzele falimentului Astra Asigurări: managementul defectuos, subevaluarea rezervelor, contracte păguboase de împrumut şi contracte de reasigurare cu firme aparţinând grupului controlat de familia Adamescu. Direct responsabili de prăbuşirea Astra au fost Dan Adamescu (decedat în detenţie, în ianuarie 2017) şi fiul acestuia, Alexander Adamescu, refugiat în Marea Britanie.

Ca şi în celelalte cazuri, prejudiciile aduse de falimentul Astra Asigurări vor fi recuperate prin scumpirea poliţelor de asigurare.

În ultimii 10 ani, cele mai mari despăgubiri plătite de FGA au fost achitate asiguraţilor de la Eurasig (13,8 mil. lei), Metropol (13,2 mil. lei) şi Grup AS (10,8 mil. lei), 1,95 mil. lei pentru clienţii Delta Addendum Asigurări Generale, pentru Croma au fost viraţi 1.075 mil. lei, în vreme ce pentru ADAS s-a plătit 71.582 de lei. Acum, FGA are de manageriat situaţia despăgubirilor de 700 de milioane de lei lăsate neonorate de Astra Asigurări. Aici trebuie adăugat şi falimentul din 2017 al Carpatica Asigurări, de la care FGA a preluat peste 35.000 de dosare de daună. Fondul este principalul creditor în dosarul de faliment al Carpatica Asigurări, de la care are de recuperat 428 milioane de lei. Numai din falimentele asigurătorilor adunăm prejudicii de peste 1,1 miliarde de lei, echivalentul a circa 240 milioane de euro.  

2018. Jaful istoric de la contoare. Miliarde de euro, furate prin facturile la curent

Preţul energiei electrice destinate consumatorilor casnici a fost umflat artificial în ultimii 10 ani de un cartel alcătuit din producătorii şi furnizorii de electricitate din România. Vorbim, practic, cea mai mare escrocherie din istoria României, care a afectat toţi locuitorii săi cu sume care cu greu vor putea fi cuantificate. Prejudiciul este de ordinul zecilor de miliarde de euro şi creşte cu fiecare factură la electricitate pe care fiecare din noi o achităm.

În aprilie 2018, Consiliul Concurenţei (CC) anunţa că mai multe companii energetice (Electrica) au încălcat Legea Concurenţei prin împărţirea pieţei producţiei şi comercializării de contoare şi echipamente conexe pentru măsurarea energiei electrice, înţelegeri anticoncurenţiale au condus la creşterea preţurilor de achiziţie şi, în final, a tarifului plătit de consumator. Potrivit CC, înţelegerea de tip mafiot a fost desfăşurată în perioada 2008- 2015, iar prejudiciul nu poate fi deocamdată estimat. CC a cerut Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE) să calculeze prejudiciul astfel creat şi să scadă preţul energiei.

În paralel, pierderile de energie din reţeaua naţională reprezintă 20% din total, echivalentul a 4 miliarde de euro pe an, după cum anunţa în iulie europarlamentarul Dan Nica. Un prejudiciu de 4 miliarde de euro pe an care umflă, de asemenea, facturile românilor, tot din cauza companiilor care tolerează astfel de pierderi, preferând să le recupereze de la consumatori, în loc să le elimine.

Pe o piaţă a energiei electrice de 20 de miliarde de euro pe an, licitaţiile trucate pentru contoare şi pierderile tolerate din reţeaua de distribuţie naţională conturează un jaf de proporţii istorice. Responsabili în acest caz sunt, deopotrivă, companiile private, care alcătuiesc un cartel, dar şi autorităţile statului, care se dovedesc complice, prin lipsa de implicare. Singurele măsuri punitive luate până acum au fost amenzile de 73 de milioane de lei aplicate de Consiliul Concurenţei unui număr de şase companii, pentru înţelegerile anticoncurenţiale pe piaţa contoarelor. Evident, şi aceşti bani vor fi recuperaţi din facturile românilor.

Ionel Blănculescu: Marile fraude sunt oricând posibile. Întotdeauna vor fi minţi care se vor ocupa de aşa ceva

Economistul Ionel Blănculescu, fost ministru al Controlului, se arată convins de faptul că o mare fraudă este oricând posibilă în România. Altfel spus, tunuri precum FNI, Caritas sau Bancorex vor mai exista, doar că acestea vor ajunge la un nivel de complexitate şi rafinament atât de ridicat, încât vor fi sesizate prea târziu, după ce vor fi produs deja prejudicii.

Vor mai exista mari tunuri, sigur că da. Vedem răspunsul uitându-ne la ce se întâmplă chiar acum pe plan internaţional, apar fel de fel de operaţiuni, astfel de fraude se prezintă ca un fel de spirală care urcă, adică sunt din ce în ce mai perfecţionate. Zilele trecute s-a descoperit o mare fraudă fiscală, cu un prejudiciu de 52 de miliarde de euro la încasarea impozitelor în 11 ţări din Europa occidentală, prin manipulări de dividende în care au fost implicate bănci şi fonduri financiare. Tot un fel de joc piramidal, un FNI la nivel european.

Astfel de ţepe, de fraude se rafinează, devin din ce în ce mai greu perceptibile pentru ochiul normal, dar tot ies la un moment dat la suprafaţă. Acum nu mai trebuie să fii înşelat ca la FNI, metodele sunt din ce în ce mai complicate, mai bine elaborate, iar domeniile din ce în ce mai multe. Sunt convins că se întâmplă fel de fel de minuni în domeniul cyber, în IT mereu se descoperă tot felul de ţepe, dar întotdeauna e prea târziu, nu poţi decât să accepţi pierderea, să repari vulnerabilitate şi să mergi mai departe, asta e! Există o dinamică permanentă a fraudelor, nu s-au oprit niciodată, întotdeauna vor fi minţi care să se ocupe de aşa ceva, de furat. Evident, şi România poate fi oricând afectată, pentru că totul se petrece acum la nivel globalizat”, a declarat Ionel Blănculescu pentru DCBusiness.

https://www.dcbusiness.ro/topul-tepelor-ultimii-28-de-ani-romanii-au-fos...