UNIUNEA EUROPEANA, UN BUTOI DE PULBERE, FINANCIARA

Share this
Sambata, 19/11/2011

In urma cu o luna, mai precis pe 12.10.2011, am transmis la principalele cancelarii occidentale, o propunere de solutie de management pentru datoriile suverane, cel mai mare pericol cu care se confrunta UE, de la crearea ei pana in prezent. Acest pericol consta in posibilitatea aruncarii in aer a sistemului bancar european, la o simpla scanteie, prin panica si ulterior contagiune, ca urmare a faptului ca acesta nu-si mai poate recupera sume imense de bani, cu care a imprumutat, de-a lungul anilor, statele europene. Nivelul acestor sume atinge 2000 spre 3000 de miliarde euro, bineinteles intinse pe anii viitori, insa deja se pare ca s-a ajuns la o pierdere efectiva de 200 miliarde euro, bani care trebuie compensati de undeva, adica de la Uniunea Europeana, mai precis de la noi, contribuabilii europeni. Sa incercam sa intelegem mecanismul pe un exemplu de banca, care, in urma cu cateva saptamani a trebuit sa fie nationalizata de guvernul belgian, pentru ca alfel ar fi putut constitui scanteia de care am vorbit mai sus. Banca Dexia, cu capital belgian, francez si luxembourghez, 4 milioane de clienti, 80 miliarde euro sub forma de depozite, 700 de miliarde euro expunere pe datorii suverane si altele. Imediat dupa nationalizare, statul belgian a furnizat garantii de 90 miliarde euro, de unde, pe cale de logica, rezulta ca nivelul pierderilor efective s-a situat la aceasta imensa suma, mai mare decat suma depozitelor atrase. Ce s-ar fi intamplat daca nu intervenea aceasta nationalizare? Desigur, depunatorii, companii sau persoane, si-ar fi cerut si nu ar fi primit din sumele depuse, decat nivelul infim garantat prin lege. De aici pana la contagiunea intregului areal bancar european nu mai era decat un pas. Desigur, unii dintre noi pot afirma ca este bine ca sistemul bancar sa sufere, pentru tot ceea ce a facut pana acum impotriva noastra, cerandu-ne dobanzi mari, creditandu-ne afacerile cu mare greutate sau deloc sau executandu-ne silit, atunci cand greutatile intampinate au condus la nerambursarea imprumuturilor. Ce ne facem insa cu functia acestui sistem de a asigura platforma de desfasurare a activitatilor economice dintr-un stat? Noi asociem de regula bancile cu creditele, insa acestea au si o functie extrem de importanta, de a asigura desfasurarea activitatii economice: prin banci platim furnizorii, ne primim banii de la clienti, efectuam alte operatiuni de plata a taxelor si impozitelor, a salariatilor etc. Doar nu vom putea sa efectuam toate acestea cu banii jos, este imposibil. Asa ca sistemul bancar, in opinia mea, reprezinta reteaua sanguina a sistemului economic si din acest motiv, de functie vitala, trebuie sa avem mare grija de sanatatea lui, ca si componenta a vietii noastre.Planul conceput de mine si transmis unor lideri ai UE este urmatorul, de altfel l-am publicat la momentul transmiterii lui pe site:

                                                                           SOLUTIA

                      DE GESTIONARE A CRIZEI DATORIILOR SUVERANE LA NIVELUL BANCILOR DIN  ZONA EURO

1.                                Se creaza AGENTIA EUROPEANA A DATORIILOR SUVERANE (AEDS);

2.                                AEDS functioneaza in subordinea Comisiei Europene si in coordonarea Bancii Central Europene;

3.                                Bancile din zona euro, transfera AEDS, prin cesiuni de creanta, dupa 3 luni de la data scadentei, creantele asupra statelor UE, care nu au putut sa ramburseze creditele contractate, directe sau prin emisiunile de obligatiuni sau titluri de stat, numai dupa aprobarea acestor operatiuni de catre Comisia Europeana si Banca Central Europeana, care vor declara creantele certe, lichide si exigibile, ca si transferabile catre portofoliul Agentiei specializate;

4.                                AEDS, ca institutie specializata de gestionare a acestui tip de creante, in calitate de cesionar, centralizeaza si asigura managementul profesionist si eficient al portofoliului cesionat de banci, subrogandu-se in toate drepturile principale si accesorii, inclusiv in cele procesuale, bancilor cedente, pe relatia cu statele debitoare;

5.                                AEDS, in baza portofoliului de creante, care va creste in 2-3 ani, de la nivel de sute de miliarde de euro la mii de miliarde de euro, va emite un tip de titluri de valoare, de natura obligatiunilor, care vor fi achizitionate cu discount, in principal de Uniunea Europeana, Banca Central Europeana, insa si de entitati private din piata financiara globala;

6.                                Sumele incasate din achizitionarea titlurilor emise vor fi redistribuite catre bancile europene cedente, iar AEDS va urmari, in relatie directa cu statele debitoare, recuperarea sumelor, cu care acestea sunt datoare catre Agentie, dupa cesionarea lor de catre banci.

Cu aceste sume, AEDS va rascumpara obligatiunile achizitionate, in special de UE si BCE;

7.                               Avantajele  majore ale acestei abordari constau in:

- concentrarea si centralizarea datoriilor suverane intr-o singura institutie specializata, sub controlul UE si BCE;

-abordare unitara si nu mozaicara, total contraindicata in acest tip de creante;

- un management mult mai eficient al acestui tip de creante, cresterea probabilitatii de recuperare ;

- eliminarea hazardului moral, prin acordarea de compensari in mod arbitrar, de la UE, functie de puterea lobby ului bancii solicitatoare de sprijin ;

- implicarea directa a AEDS in statele debitoare, pentru a minimaliza situatiile in care acestea ar putea sa-si achite partial/total datoriile, insa ar evita sa o faca, in beneficiul propriu si in dezavantajul bugetului UE si BCE;

- valorificarea accesoriilor la creantele cesionate, AEDS urmarind acest proces, atat la nivelul garantiilor reale, cat si a celor ce pot fi constituite, prin consens cu statele debitoare (active imobiliare, terenuri, cladiri, pachete de actiuni la companii de stat, obiective importante, creante a acestor state asupra altor state, in special din afara UE, alte tipuri de active care pot face obiectul valorificarilor).

Aceasta este una dintre solutiile fezabile, preferabile oricarei ingerinte directe a liderilor politici ai UE in managementul unei situatii financiare complexe si extrem de sofisticate, cu implicatii tehnice, care ar trebui sa fie gestionate de profesionisti si nu de politicieni.

Preluarea solutiei propuse de mine este libera, singura obligatie a celui care o preia de pe site este sa faca tot ce-i sta in putinta ca aceasta sa ajunga la organisme din subordinea UE si BCE, in speranta ca, in cele din urma, va putea ajunge si pe masa unui decident european inteligent, care sa o poata pune in opera si sa evite astfel intrarea economiei UE intr-o faza de panica si neperformanta, nemaivazuta pana in prezent, asa cum de altfel o predica consilierul FMI, Robert Shapiro, fost consilier al presedintilor Clinton si Obama sau Guvernatorul Bancii Angliei sau directorul FMI pentru Europa sau alti economisti si traderi ai principalelor organisme financiare mondiale, de stat si private”.

Planul a suscitat interes la nivel european, asa ca mai multe cancelarii m-au contactat pe tema lui, trasmitandu-le vineri seara, 18.11.2011 o extindere a viziunii pe care o am in legatura cu managementul acesti situatii extrem de periculoase, generata de criza datoriilor suverane.

Mai jos, continutul noii interventii, transmisa acelor cancelarii care au intrat in legatura directa cu mine.

„ Se observa foarte clar ca deciziile de la Bruxelles, din ziua de 26.10.2011 sunt foarte greu de pus in aplicare, neexistand dorinta din partea statelor UE de a mari FSFE, de la 440 la 1000 de miliarde euro, ca urmare in special a opozitiei cetatenilor europeni, in special germani sau de stergere a 50% din valoarea datoriilor la banci europene a statului grec. Nici pe plan global nu exista dorinta de sprijin a acestui plan, care implica foarte multi bani. Mai mult, exista opozitie, in special din partea Germaniei, in ceea ce priveste implicarea BCE in solutionarea crizei. Peste toate acestea observam ca atentia cea mai redusa in cadrul acestei crize este acordata chiar statelor care au produs-o, care nu-si mai ramburseaza in prezent obligatiile financiare catre bancile europene, din motive obiective, insa si subiective, sentimentul de panica a depunatorilor la acestea putand fi aprins in orice clipa, in special prin retelele de socializare, care pot da semnalul ”Retrageti cat mai repede fondurile din banci, este pericol!”. Contagiunea nu ar face decat sa completeze acest tablou sumbru si sa arunce sistemul bancar european si bineinteles economia UE in cea mai neagra faza a crizei. Deoarece in prezent lupta se da pe un front psihologic, al increderii clientului in banca sa, la nivelul increderii volatilitatea fiind foarte mare, acest activ fiind extrem de inflamabil, putandu-se pierde intr-un timp foarte scurt, UE trebuie sa ia o masura prin care eu, ca si deponent in banca, sa inteleg ca autoritatile europene au adoptat o solutie normala de asigurare si garantare a mea, a fondurilor pe care le detin, indiferent ca apartin companiei mele sau privat mie si anume, ca se indreapta catre banii statelor care au produs aceasta stare, singurele resurse financiare capabile sa asigure rezolvarea optima a situatiei create. Avand in vedere ritmul major de destabilizare a sistemului bancar european, generat de criza datoriilor suverane, prin panica si contagiune, se impune luarea unei decizii istorice la nivelul UE. Aceasta consta in transferul temporar de suveranitate catre Comisia Europeana, din partea statelor care au produs criza datoriilor suverane, prin nerambursarea la scadenta a imprumuturilor bancare, sub toate formele in care respectivele state le-au contractat(bonduri, titluri de stat, etc.). In baza acestui transfer, Agentia Europeana pentru Datorii Suverane, in conformitate cu algoritmul cuprins in nota deja transmisa Dvs, la 12.10.2011, este imputernicita  in identificarea si valorificarea tuturor activelor sub forma: companii de stat preluabile, creante de stat asupra altor state sau entitati private, partial rezerve de aur, diverse active imobiliare de valoare(terenuri, insule, etc), alte posibilitati de valorificare a unor elemente importante, actionand in acest sens impreuna cu statele in cauza si transferand catre conturile Agentiei sumele rezultate. Principiul de baza este ca vinovatii de criza datoriilor suverane sa si raspunda material, in schimbul sprijinului Uniunii Europene, nu numai sa fie spectatori la efortul financiar al celorlalti, adica al contribuabililor europeni”.

 In masura in care apar dezvoltari noi pe acest subiect, am sa informez cititorii acestui site in mod operativ.

 

Comentarii

Solutii, solutii

Se pune problema: Europa occidentala ce incearca de fapt sa protejeze?

Un nivel de trai obtinut in mod fraudulos prin exploatarea resurselor Estului la costuri ridicole? Nu se mai poate, s-au terminat resursele. Acolo unde acestea mai exista, oamenii trag de ele cu dintii si se lupta cu arma in mana ca sa si le protejeze. Deci nu se mai poate, suntem la spartul targului - cresterea economica furnizata de resursele Europei de est cucerite prin coruptie s-a incheiat. Mai departe - Afghanistan, Iraq, Libia, Yemen, Egipt acolo trebuie castigate razboaiele inainte sa putem exploata ceva, iar astfel de razboaie nu s-au castigat niciodata in istorie.

Asa ca din punctul meu de vedere, fundamental vorbind - nationalizarea sistemului bancar este un prim pas spre revenirea cu picioarele pe pamant. Urmata de falimentul marilor corporatii. Vom trai mai prost domnule Blanculescu, nu mai putem pacali pe nimeni, degeaba incercam artificii monetare sau de orice fel fiindca suntem multi si limitati la ce ne poate oferi planeta, este o realitate.

Sigur, tehnic dvs. puteti sa propuneti si sa creati orice, ca un hedge care prelungeste agonia pana la expirare desi pretul e cu mult in directia opusa spot-ului, dar fundamental s-a terminat si va trebui sa ne adaptam noii realitati.

Dar atentie mare - noua realitate inseamna inclusiv redistribuire de resurse. Pentru ca nu se mai poate ca unii sa aiba mult si altii nimic, va trebui sa avem cu totii cate putin. Si asta inseamna nationalizare pe linie a tuturor sectoarelor strategice, nu numai a bancilor. Sau ne pregatim sa traim in Europa in urmatorii 20 de ani ce a trait Rwanda in 1994.

Romania in criza?

Nu,Romania NU percepe taxe si impozite.Romania nu percepe taxe si impozite pe prostitutie,pe fructe si legume,taxe mici pe resurse natuarale,Romania nu reglementeaza piata camatariei,etc si etc
Normal,tarile sunt in criza NU din cauza lacomiei,CI DIN CAUZA LIPSEI DE REGLEMENTARE,nu vorbesc de o supra-reglementare,ci de lipsa reglementarii