Home › Actualitati Economice › " UNUL DIN PATRU ANGAJATI LUCREAZA PENTRU O INSTITUTIE PUBLICA, IAR UNUL DIN CINCI BUGETARI LUCREAZA IN APARARE SI ORDINE PUBLICA. SIGURANTA LOCULUI DE MUNCA SI SALARIILE MAI MARI AU FACUT CA JOBURILE DE LA STAT SA FIE MAI ATRACTIVE DECAT CELE DIN PRIVAT

" UNUL DIN PATRU ANGAJATI LUCREAZA PENTRU O INSTITUTIE PUBLICA, IAR UNUL DIN CINCI BUGETARI LUCREAZA IN APARARE SI ORDINE PUBLICA. SIGURANTA LOCULUI DE MUNCA SI SALARIILE MAI MARI AU FACUT CA JOBURILE DE LA STAT SA FIE MAI ATRACTIVE DECAT CELE DIN PRIVAT

Share this
Vineri, 20/05/2016
 
 
 
 
Discuţiile despre modificarea legii salarizării şi documentele publicate de Ministerul Muncii pe această temă au adus în prim plan o statistică rar întâlnită în documentele oficiale: structura angajaţilor bugetari pe sectoare de activitate.

Astfel, datele arată că, din totalul celor 1,2 milioane de angajaţi plătiţi din fonduri publice, 28% (adică peste 330.000 de oameni) sunt „birocraţi“, adică lucrează în administraţia publică centrală şi locală, 24% (adică 290.000) sunt profesori sau non-didactic din şcoli, 21% (260.000) lucrează în apărare şi ordine publică (poliţişti, jandarmi, angajaţi din structurile de apărare etc.) şi doar 13% (adică 162.000 de oameni) activează în sectorul sănătăţii.

Cum a ajuns România cu o structură a salariaţilor în care statul angajează 1,2 milioane de oameni dintr-un total de 4,5 milioane de salariaţi, în condiţiile în care în 1990 statul avea 800.000 de bugetari, iar economia avea în total 8,1 milioane de angajaţi?

„Cred că prima explicaţie pentru creşterea numărului de angajaţi bugetari este reprezentată de fapul că am intrat în cele două «cluburi», NATO şi Uniunea Europeană, care au presupus angajarea unor <armate> de oameni în sectorul apărării şi ordinii publice şi în gestionarea fondurilor europene pentru a ne alinia la nivelul celorlalte state. Din păcate, nu ne-am aliniat şi la nivel de salarizare în raport cu celelalte state deşi, la stat, pachetele salariale sunt mult mai mari decât cele din privat“, a explicat Ionel Blănculescu, preşe­dintele companiei Consultanţă şi Investigaţii Financiare. Deşi numărul de angajaţi de la stat din România reprezintă 26% din total, există state cu o pondere mai mare a bugetarilor în totalul salariaţilor. În Danemarca şi în Norvegia, de exemplu, numărul bugetarilor reprezintă peste 35% din totalul angajaţilor, potrivit Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Eco­nomică.

În schimb, în Polonia ponderea bugetarilor este de 25% din total, în Franţa este de 20%, în Cehia de 18%, iar în Japonia de doar 8%.„O altă explicaţie pentru creşterea numărului de angajaţi din sectorul bugetar este dată de anomalia salarizării, pentru că, deşi nu pare, pachetele salariale de la stat sunt mult mai bune decât cele din privat. Siguranţa locului de muncă şi salariile mai mari au făcut ca joburile de la stat să fie mult mai atractive decât cele din privat, de aceea vedem ce bătaie este pe posturile scoase la concurs pentru subofiţeri“, a mai spus Blănculescu. El a adăugat că, în aceste condiţii, România nu reuşeşte să crească ponderea veniturilor bugetare în PIB de la nivelul de 32- 33% (faţă de media UE de 45%), deoarece, pentru a face faţă creşterii de cheltuieli, cei din privat, contribuabilii, sunt nevoiţi să facă tot felul de optimizări fiscale. Potrivit datelor de la Statistică, angajaţii din privat câştigă, în medie, cu 19% sub nivelul celor de la stat.

„Siguranţa jobului de la stat este dată de faptul că fiecare angajat ştie că trăieşte pe banii care vin de undeva, în timp ce în privat siguranţa locului de muncă este bazată pe calitate, adică pe perfomanţa angajaţilor“, a mai spus Blănculescu.Costurile cu personalul bugetar încep să crească din nou ca pondere în PIB, deşi creşterea nesustenabilă a acestor cheltuieli a dus la decizia drastică de tăiere, cu 25%, a tuturor salariilor bugetare în 2010 (în timpul guvernului condus de Emil Boc). Astfel, pentru anul acesta, statul are în plan să cheltuiască peste 57 de miliarde de lei cu salariile bugetarilor (adică 7,67% din PIB), în creştere cu 10% faţă de anul 2015. Ponderea în PIB cheltuielilor cu bugetarii va fi astfel la cel mai ridicat nivel din 2011 încoace.

În plus, prin proiectul noii legi a salarizării, Guvernul Cioloş are în vedere creşterea salariilor pentru 365.622 de angajaţi din sistemul public, adică 30% din total, impactul financiar al acestei măsuri fiind de 2,3 mld. de lei în 2017.

http://m.zf.ro/eveniment/fel-economie-sustinem-unu-patru-angajati-lucrea...